Și dacă România este mai puternică în UE decât puteam crede?

steaguri_ro_ue.jpg

Image source: 
pixabay.com

Platforma europeană Vote Watch a publicat o interesantă analiză privind distribuția pozițiilor de conducere în noul Parlament European.

Analiza a privit atât grupurile naționale de eurodeputați, precum și partidele naționale care au avut cel mai mare succes în obținerea celor mai importante posturi în legislativul european.

După cum era de așteptat, grupul național german deține cel mai mare scor după numărul pozițiilor de conducere din noul Parlament European. Ceea ce, spune VoteWatch nici nu este surprinzător, având în vedere că acesta este cel mai mare grup național din PE. Germanii dețin, de exemplu, trei vicepreședinți ai Parlamentului , președintele grupului PPE (Manfred Weber), copreședinții altor două grupuri, Verzii și Stânga |Unită Europeană/Stânga Nordică precum și un vicepreședinte al grupului socialist.

În plus, europarlamentarii germani prezidează 5 comisii.

Dar, analizând eficiența, adică performanța raportată la dimensiunea delegațiilor naționale, germanii au mai puțin succes decât alte 3 grupuri naționale - cehii, portughezii și ... surpriză, românii.

În ce-i privește pe cehi, eficiența lor ar putea părea surprinzătoare dacă ne gândim că, în general, sprijinul lor pentru integrarea europeană nu este unul extraordinar.

În clasamentul influenței, cehii sunt urmați îndeaproape de portughezi, care și-au utilizat puterea crescută în cadrul grupului socialist, pentru a-și consolida influența în PE în ansamblu.

Dar românii? Ei bine, românii sunt grupul național cu cel de-al treilea scor ca influență în PE, după funcțiile obținute.

Iar raportul Vote Watch are o explicație: europarlamentarii români sunt concentrați în cele mai influente trei grupuri din PE, care obțin cele mai importante poziții în structurile de conducere: PPE, S&D și Renew Europe.

Mai mult, nu există eurodeputați români în grupurile politice marginale din Parlamentul European.

Astfel că eurodeputații români au obținut poziții importante în cadrul grupurilor lor politice, precum președintele Renew Europe (Dacian Cioloș), și vicepreședinții Siegfried Mureșan PPE și Rovana Plumb S&D.

Analiza a ținut cont și de numirea eurodeputatei Adina Valean, la președinția influentul comitet ITRE (industrie, cercetare și energie), fiind unul dintre cei doar doi președinți de comisii care provin din Europa Centrală și de Est. Totuși, dată fiind acceptarea eurodeputatei din România pentru funcția de comisar european, președinția comitetului parlamentar ar urma să revină altcuiva.

Autorii observă o influență în scădere a delegației italiene, care se datorează faptului că cel mai mare partid italian, Lega, este membru al grupului Identității, care a fost împiedicat să obțină vreo funcție de conducere instituțională din cauza ”cordonului sanitar” format de celălalt grupuri politice. Iar cel de-al doilea partid italian ca mărime din PE, Partidul Democrat, și-a pierdut poziția hegemonică în S&D, în timp ce al treilea partid ca mărime, Mișcarea 5 Stele, nu este membru al niciunui alt grup, deci, este lipsit de influență.

Concluzia? România are o influență sporită tocmai pentru că reprezentanții ei fac parte din marile familii politice europene. Încă o dovadă că România poate fi puternică în măsura în care rămâne aproape de nucleul dur al Uniunii Europene. Și aviz amatorilor de aventuri politice.

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.50 și de la 9.55 și după amiaza de la 15.07, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie