MCV va fi inclus în monitorizarea întregii UE privind statul de drept

27164122_10160144353265107_3307558268907879765_o.jpg

Mecanismul de Cooperare si Verificare- MCV- care se aplica Romanisi si Bulgariei de la aderare- nu va disparea ci va fi extins la nivelul tuturor statelor membre
Mecanismul de Cooperare si Verificare- MCV- care se aplica Romanisi si Bulgariei de la aderare- nu va disparea ci va fi extins la nivelul tuturor statelor membre
Image source: 
European Union

Comisia Europeană publică marți 22 octombrie la Strasbourg rapoartele anuale MCV pentru România și Bulgaria. Cu acest prilej, ea va propune includerea MCV-ului în nou creatul mecanism de monitorizare a întregii UE privind statul de drept.

Formularea propunerii se află în curs, nu se știe deci exact cum anume se va petrece includerea MCV-ului în mecanismul global. 

Totul depinde de cum crede Comisia Europeană că aceasta trebuie să continue și asta se va vedea marți din textul final al propunerii, conform diferitelor surse UE. 

Ideea nu este nouă cum de altfel nu este nouă nici necesitatea unui mecanism în acest sens care să nu se mai limiteze la doar două state. 

Nou creatul Ciclu de Revizuire a Statului de Drept operează pe trei direcții ( promovarea statului de drept, preîntâmpinarea problemelor și un răspuns eficient acolo unde problemele există) și va produce un raport anual. 

In mod normal, odată ce Comisia von der Leyen intră în acțiune, doi comisari europeni se vor ocupa de aceste dosare: belgianul Didier Reynders – pentru prevenție și corecție și cehoaica Vera Jourova – pentru promovare. 

Privind masurile de corecție acolo unde apar derapaje de la statul de drept, Comisia nu posedă arme noi, dar vrea rezultate spectaculoase. Se spune că procedura de „infringement” va fi folosită mai des și pâna la capăt (procese la Curtea de Justiție) și că Articolul 7 (suspendarea dreptului de vot în UE) poate apărea mai des. 

Iată teoria. Practica poate fi diferită întrucât și implicarea justiției și Articolul 7 se pot demonetiza dacă sunt folosite prea des, iar cel din urmă depinde de prea multe jocurile politice ale statelor membre. 

Revenind la România și la Bulgaria, în mod normal cele două nu scapă astfel de monitorizare, așa cum își doresc, ci atenta lor punere sub observație continuă într-un cadru mai larg. 

București și Sofia sunt tentate să creadă că punerea monitorizării lor sub o cupola mai vastă va face ca importanța procesului să se piardă și ca un singur standard să le fie aplicat lor și țărilor din vestul UE. 

Nimic nu e sigur însă...