Virtuțile burgheze și realitățile libertății de expresie în America. Interviu cu Amy Wax

wax2.jpg

Amy Wax, profesor titular de drept la Universitatea Pennsylvania

Amy Wax este, din mai 2007, profesor titular de drept la prestigioasă universitate Pennsylvania. Ea a studiat biofizica și biochimie la Yale, filozofie, fiziologie și psihologie la Oxford, medicină cu specializarea neurologie la Harvard, jurisprudența la Harvard și apoi Columbia. A fost, înaintea titularizarii la universitatea Pennsylvania, neurolog în New York, și înalt funcționar în ministerul Justiției (1994--1999), ca să cităm doar cîteva dintre etapele unui parcurs profesional de excepție.

Amy Wax a devenit, de doi ani și ceva, un caz celebru în America pe terenul libertății de expresie.  Furtuna a fost declanșată de un articol din ziarul Philadelphia Inquirer, scris împreună cu distinsul jurist  de la Universitatea San Diego, Larry Alexander.  Au urmat alte luări de cuvînt și poziție pe aceeași linie conservatoare--criticii spun reacționară--care deplinge declinul societal american atribuindu-l ideologiei identitare, invocării obsesive a rasei, etnicității, genului și preferinței sexuale. Tratamentul prescris de Amy Wax pentru vindecarea bolilor percepute ale organismului social--re-adoptarea virtuților burgheze europene-- contravine normelor corectitudinii politice universitare, ceea ce i-a atras ostracizare,  scrisori deschise de infierare cu mii de semnături individuale și instituționale, blam din partea colegilor și studenților, represalii administrative,  apeluri la boicot și concediere.

Amy Wax:  S-a produs, sub impulsul politicii identitare,  o consolidare treptată a stingii progresiste, consolidare ce se manifestă  prin terfelirea și judecarea moralistă a opiniilor care o contrazic. În loc  să fie socotite luări de poziție împotriva "diversității",  "incluziunii" și ideologiei identitare, așadar o formă de dezacord în spațiul intelectual,  aceste opinii împotriva dogmei sunt etichetate  "degradate moral", repugnante, rasiste, contrare valorilor universitare,  atacuri împotriva studenților minoritari. Toate aceste trucuri retorice sunt utilizate pentru a consolida controlul stingii asupra lumii academice. Nici nu-i nevoie, în majoritatea cazurilor,  să se recurgă la aceste arme: majoritatea celor promovați în universități au tendințe de stîngă și îmbrățișează toate aceste opinii. Apare însă, din cînd în cînd, cineva că mine, care nu le împărtășește ideile. O astfel de persoană devine o amenințare care trebuie "neutralizată", asta-i termenul pe care l-aș alege.

Rep.:  Să ne oprim asupra cîtorva dintre opiniile care v-au atras injurii și represalii.  Furtună a fost declanșată de un articol de opinie pe care l-ați co-semnat, în august 2017 în cotidianul Phiadelphia Inquirer, și al cărui teza centrală era că multe dintre crizele și "maladiile sociale" ale prezentului american sunt atribuibile prăbușirii "culturii burgheze", abandonării preceptelor, valorilor care au domnit de la sfîrșitul anilor 1940 pînă la mijlocul anilor 1960. Care sunt aceste precepte, și de ce ați ales exact perioada anterioară Legii Drepturilor Civile?

Amy Wax:  Am ales acea perioada din simplul motiv că atunci a existat cel mai mare consens, cel mai înalt grad de conformare la aceste valori și norme. Anii 1960, era drepturilor civice, a dus la discreditarea multora dintre aceste norme. Care sunt aceste "valori burgheze"? Pot face o întreagă lista. Ele compun un set de practici, cutume, reguli de conduită personală care, cînd sunt respectate de toți, creează o societate și o viață mai bună pentru toți. Sunt lucruri de bun-simt,  elemente ale respectabilității, practicate bineînțeles de clasa mijlocie--ceea ce adaugă la ironia situației.  S-a impus în anii 1960 teoria că  problemele societății se datorează inechităților structurale, oprimării și discriminării, nu deficiențelor personale. Această atitudine a condus la  multă indulgență și iertare a  unor comportamente ce anterior ar fi fost judecate mai aspru. E ridicol să te arăți ofensat de recomandarea acestor "valori burgheze". Ce vor de fapt cei ce le critică? Nerespectarea legii? Iresponsabilitatea? Risipă? Lenea, refuzul de a munci? Tot ce e opus acestor virtuți? Nu-mi este prea clară poziția lor. Este extrem de incoerența.

Rep.:  Asociați aceste valori, virtuți, cu Europa, zona precumpănitor albă,  sau recunoașteți, cînd le numiți "burgheze",  că sunt legate de clasa și statut social, nu rasă? Pentru unii dintre criticii dvs.  problema a fost și este că, dînd drept etalon valori burgheze europene  afirmați implicit inferioritatea altor rase.

Amy Wax:  N-am spus niciodată nimic despre rasă. Aceste virtuți s-au conturat deplin  în unele părți ale Europei.  Le  asociem, multe dintre ele, cu preceptele anglo-protestantismului,cu anglo-sfera, cu practici nordice și teutonice. Europa este locul în care aceste coduri au avut cea mai mare răspîndire,   mergînd mînă-n mînă cu modernitatea, industrializarea, capitalismul, dezvoltarea democrației, individualismul. O spunem clar în articolul de opinie  pe care l-am publicat-o în ziar:  orice persoană, indiferent de rasă sau experiență, poate, în teorie,  să adopte aceste valori.  Dacă o dorește.

Rep.:  Scrieți că nu va feriți de cuvîntul "superior".  "Toți doresc să trăiască în țări ce întruchipează valorile burgheze, țări conduse de europeni albi."  Încă o dată, păreți să asociați  valorile-model cu Europa și cu o rasă anume.

Amy Wax:  Sunt corelate. De ce vor toți să ajungă în aceste țări, și nu în altele? O întrebare la care mulți nu vor să răspundă.

Rep.:  Care este valoarea practică a acestor remarci prescriptive? Cît de realistă este întoarcerea la virtuți vechi, burgheze sau nu, care nu mai sunt actuale și aplicabile într-o societate mulți-etnică, mulți-rasială precum cea americană? Nu-i cumva pură nostalgie?

Amy Wax:  Nu este pură nostalgie,nu cred, pentru că oamenii care au succes în societate adera la ele într-o foarte mare măsură. Sunt actuale, practicate, doar că nu pe întreagă scară socială. Cei educați și înstăriți, în orice caz albii și asiaticii,  se căsătoresc , își cresc copiii conform tradiției--în unele privințe, oricum--prețuiesc în continuare onestitatea, străduință, respectarea legii. Dacă societatea întreagă ar abandona aceste virtuți, ar rezultă un război al tuturor împotriva tuturor, al fiecăruia împotriva fiecăruia. În unele părți ale societății noastre, acest "război" face deja ravagii. Avem, de exemplu, condiții destul de grele în cartiere sensibile și zone de acest gen. Tare aș vrea să știu ce fel de societate vor criticii articolului nostru? Ce fel de conduită personală propun? Pînă acum, nici un răspuns.

 

Toate interviurile realizate de corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor:  http://www.rfi.ro/tag/interviu-sua

 

 

Ascultă aici interviul cu Amy Wax, profesor titular de drept, Universitatea Pennsylvania