Eurocronica: Problema noastră cu ”tricourile negre”

ultras_paok.jpg

Suporteri ultras ai echipei PAOK Salonic
Image source: 
youtube.com

După cum se știe, reprezentativa de fotbal a României va disputa fără spectatori meciul de acasă, din 15 octombrie, împotriva Norvegiei.

Federația plătește astfel prețul pentru pătrunderea unor spectatori pe gazon, pentru obiectele aruncate în teren dar mai ales pentru scandările xenofobe și naționaliste. Acestea din urmă se aud mai cu seamă dintr-o anumită zonă a stadionului, acolo unde se găsesc, cei mai fanatici dintre suporteri, așa-numiții ”ultrași”, care pot fi ușor deosebiți de restul spectatorilor după tricourile lor negre.

În timpul multor meciuri ei au scandat ”Afară, cu ungurii din țară!” sau au afișat bannere pe care scria ”Kosovo e Serbia” ori ”Basarabia e România”.

UEFA interzice cu strictețe orice mesaj cu caracter politic pe stadioane. Fotbalul este un joc, nu un război. Mizele sale sunt golurile și punctele, nicidecum reparațiile istorice.

Și este interesant de observat că în viitoarele etape de calificare pentru Campionatul European din 2020, alte două echipe naționale vor juca, alături de România, fără spectatori: Ungaria și Slovacia.

Ultrașii lor și-au dat în petec la ultimul meci direct, cam în aceeași manieră cu omologii lor români.

Unul dintre articolele din presa europeană despre cele trei federații sancționate era ilustrat cu o mare de tricouri negre într-o tribună. Puteau fi ale ultrașilor români dar, la o examinare mai atentă, se dovedea că erau cei unguri.

I-am văzut în octombrie 2014, la meciul direct de la București: plini de alcool, violenți, exaltați de lozinci rasiste și xenofobe, crezând probabil că au venit în România să răzbune Trianonul.

Dar ultrașii ireductibili ai Europei Centrale și de Sud-Est nu au în comun doar culoarea tricourilor.

Multe grupări se află la confluența dintre organizațiile extremiste, lumea interlopă, mafia gulerelor albe și serviciile secrete. Sunt purtători de cuvânt ai ultranaționalismului, rasismului și xenofobiei. Adesea, se transformă în forțe de șoc.

Ultrașii croați au blocat instalarea de inscripții bilingve în mai multe orașe.

Protestele violente împotriva acordului dintre Atena și Skopje, prin care Macedoniei de Nord i s-a deschis drumul spre NATO și UE, au fost animate de grupurile de duri din preajma cluburilor PAOK Salonic și, de partea cealaltă, Vardar Skopje.

Patronul celor din Salonic are dublă cetățenie, greacă și rusă, iar presa europeană de investigații a scris că el i-ar fi finanțat și pe naționaliștii macedoneni. Rusia, evident, este foarte interesată în a bara calea euroatlantică a micii republici ex-iugoslave.

La rândul lor, ultrașii ruși au făcut prăpăd în Franța, în timpul Campionatului European din 2016, în plin război hibrid declanșat de Kremlin împotriva Occidentului.

Să ne mai mirăm atunci că Željko Ražnatović, zis Arkan, infractor internațional, devenit în anii 1990 comandant al unei sângeroase grupări paramilitare sârbe, a fost șef de galerie la Steaua Roșie Belgrad?

Cât privește România, destule tricouri negre au putut fi văzute la evenimentele din cimitirul de la Valea Uzului, în această primăvară. Iar ultrașii s-au aflat în mijlocul  violențelor la multe mitinguri de protest, culminând cu acel neuitat 10 august 2018.

Nu știm dacă au fost unii și aceiași cu cei care au cauzat acum suspendarea terenului echipei naționale sau doar purtau tricouri de aceeași culoare.

Dar o investigație serioasă din partea autorităților n-ar strica. Pentru că avem o problemă. Iar aceasta pare a depăși perimetrul stadioanelor.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi, din 24 septembrie 2019