Eurocronica: Europa bună, Europa rea ...

polonia.png

Polonia, care este principalul beneficiar al bugetului european, cere, prin vocea președintelui Andrzej Duda, ”să fie lăsată în pace” de Europa
Image source: 
president.pl

”Când problemele noastre vor fi rezolvate, ne vom ocupa de problemele europene. Deocamdată însă, să ne lase în pace și să ne dea voie să îndreptăm Polonia!”. Iată ce spunea săptămâna trecută președintele Andrzej Duda, într-o întâlnire cu locuitorii dintr-un oraș situat în sud-estul țării.

Să nu uităm, Polonia se află azi în plină campanie electorală înaintea alegerilor generale din 13 octombrie.

După cum știm, partidul de guvernământ din Polonia, care l-a susținut și pe Duda la președinție, este criticat de Comisia Europeană pentru reforma justiției, care – în opinia Bruxelles-ului – amenință statul de drept. Iar Comisia a declanșat împotriva Poloniei aplicarea articolului 7 al Tratatului UE, așa-numita ”opțiune nucleară”.

Privind nu departe, în Ungaria, observăm că șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a amenințat luni că Budapesta va bloca prin veto actuala forma a bugetului UE pentru 2021-2027. Motivul? Propunerea ca alocarea fondurilor europene sa fie condiționată de situatia statului de drept. Aceasta în condițiile în care și împotriva Ungariei a fost activat Articolul 7.

Să mai observăm că atât Varșovia, cât și Budapesta bat obrazul Europei pentru lucruri întâmplate în trecut. În aceeași întâlnire cu cetățenii, președintele Duda i-a reproșat Europei faptul că a abandonat Polonia în 1945. Sau că nu prețuiește îndeajuns blocarea avansului trupelor bolșevice, în 1920...

În timp ce Ungaria amintește Bruxelles-ului că în Evul mediu a stat de strajă creștinătății și că la Trianon, acum 100 de ani, a suferit o nedreptate care se cere a fi compensată.

Dar este Uniunea Europeană într-atât de nerecunoscătoare și insensibilă la rănile trecutului? Nu s-ar zice, dacă ne-am uita peste situația țărilor net beneficiare ale bugetului european. Mai precis, a țărilor care primesc cel mai mult din bugetul Uniunii, în raport cu cât contribuie.

Principalul beneficiar al bugetului european este Polonia, adică țara care cere să fie lăsată în pace de Europa. Anual, Polonia iese în câștig cu vreo 8 miliarde de euro, urmată de Grecia, România și Ungaria. Însă, la distanțe mari - beneficiile nete ale acestor țări fiind în jurul a 3 miliarde de euro anual.

În orice caz, când Uniunea Europeană susține dezvoltarea statelor din regiune, atunci este bună. Când cere respectarea normelor statului de drept în Ungaria și Polonia sau rigoare financiară în Grecia, atunci deodată este nedreaptă, neîndurătoare și, într-un fel sau altul, vinovată pentru fapte dintr-un trecut în care Uniunea Europeană nici măcar nu exista.

Președintele Duda cerea Uniunii Europene să lase Polonia să-și rezolve problemele. Dar, privind la cifrele reci, ce observăm? Nu numai că Europa n-o împiedică, dar mai și plătește masiv pentru asta.

Dar România? Până la alegerile europarlamentare din mai, românii au fost și ei supuși unei propagande antieuropene susținute. Aflam că Uniunea Europeană nu ne lasă să ne dezvoltăm sau că ne trimite înadins produse alimentare de slabă calitate, chiar și otrăvitoare. De ce? Din invidie: fiindcă avem producții record de floarea-soarelui și sate mai ceva ca-n Spania.

Spre deosebire însă de Ungaria și Polonia, care în timp ce aruncă blesteme Uniunii Europene se folosesc din plin de banii ei, România a eșuat la acest capitol. Bucureștiul a rămas doar cu propaganda.

Toate acestea s-ar putea să aibă însă un preț. Germania și alte state net contributoare ar vrea acum limitarea contribuțiilor naționale la doar 1% din PIB, pentru un buget multianual nu mai mare de 1.100 de miliarde de euro. Iar negocierile se anunță dure și mai lungi ca niciodată.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Eurocronica: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi, de miercuri, 18 septembrie 2019