Eurocronica: E inevitabil, politica europeană va fi verde

ecologie.jpg

Image source: 
pixabay.com

Multe nemulțumiri și semne de întrebare planează asupra echipei propuse de Ursula von der Leyen pentru viitoarea Comisie Europeană – dar nu despre acestea vom vorbi în cele ce urmează, ci despre un motiv de laudă - și anume angajamentul ecologic.

Ei bine, ecologia nu e o simplă vorbă în vânt. Guvernele, mai ales cele din Europa de Vest, pregătesc și aplică deja schimbări fundamentale. De la modul în care sunt organizate și gestionate orașele la felul în care construim și până la cum ne alimentăm sau ne ambalăm mâncarea. Ca să nu mai vorbim despre privilegierea surselor curate de energie.

Toate acestea au și costuri - și le-am văzut în Franța, unde impulsul mișcării Vestelor Galbene l-au constituit tocmai măsurile vizând finanțarea cheltuielilor pentru Tranziția ecologică. Printre acestea, o ușoară creștere a prețului carburanților – ceea ce a generat nemulțumiri mai ales în rural și urbanul mic, unde veniturile sunt mai mici și consecințele poluării se simt mai puțin decât în marile orașe.

Cu toate acestea, europenii reclamă, în general, necesitatea luptei împotriva schimbărilor climatice. Acestea reprezintă azi a doua preocupare a cetățenilor europeni, după imigrație, potrivit ultimului eurobarometru. Anul trecut, schimbările climatice se plasau pe locul al cincilea. Printre tinerii din Europa de Vest, schimbările climatice reprezintă cea dintâi preocupare. Iar  ele sunt văzute drept o consecință a activității umane poluatoare.

După alegerile europene din 26 mai, grupul Verzilor din Parlamentul European și-a mărit componența de la 52 la 74 de membri. Cu unul mai mult decât grupul populist și eurosceptic Identitate și Democrație.

La nivel politic, observatorii constată o mutare a preferințelor dinspre social-democrați spre ecologiști, mai ales în rândul electoratului tânăr. Și, cel puțin în Vestul Europei, niciun partid nu poate fi credibil fără o ofertă ecologică pe măsură. Dezbaterea ecologică va schimba, așadar, și felul în care arată scena politică europeană.

Dar mutații vor fi și la nivelul politicii internaționale .

Noile tehnologii și surse de energie au nevoie de noi resurse, iar asta va schimba și accentul geopolitic, pe măsură ce lumea va fi tot mai puțin una a petrolului și gazului, generatoare de efect de seră.

Apoi, chiar natura relațiilor internaționale s-ar putea schimba. Am văzut recent intervenția energică a Franței și a G7 la adresa Braziliei, din cauza incendiilor din pădurea amazoniană. Parcă premonitoriu, cu câteva luni înainte, revista americană Foreign Policy se întreba dacă nu cumva vom asista cât de curând la intervenții militare ale marilor puteri, motivate ecologic, împotriva unor guverne care, prin politicile lor, pun în pericol echilibrul la nivel planetar.

Într-adevăr, unii lideri favorizează tăierile de păduri,  exploatarea masivă a hidrocarburilor sau tehnologiile poluante, motivând că acestea aduc dezvoltare – pe un model utilizat, în definitiv, și de statele bogate, cu decenii și decenii în urmă. ”De ce nu avem și noi dreptul să ne dezvoltăm acum?”- întreabă ei.

Alții - și aici Uniunea Europeană se află în avangardă – spun că trebuie să regândim cu toții modul în care ne dezvoltăm, dacă vrem să mai avem în viitor o planetă locuibilă. Iar Acordul de la Paris la asta se referă – oferă compensații statelor mai sărace, pentru a se putea dezvolta curat.

Confruntarea – să sperăm că doar la nivel diplomatic – este inevitabilă. Iar schimbările vor veni foarte repede. Astfel încât, angajamentul ecologic al Comisiei Europene nu doar că este de salutat. Putem spune că nici nu se putea altfel.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Eurocronica: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi de luni, 16 septembrie 2019