Pactul Ribbentrop-Molotov publicat după 80 de ani de la semnare. Controversele persistă

molotov.jpg

Vyacheslav Molotov și Joachim von Ribbentrop la Berlin, noiembrie 1940
Image source: 
Wikipedia

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret, guvernul rus a decis să publice Tratatul semnat de URSS și Germania la 23 august 1939, cunoscut ca Pactul Ribbentrop-Molotov, și să-l expună public, în aceste zile, la Arhiva Federală din Moscova, odată cu împlinirea a 80 de ani de la eveniment, relatează Agerpres.

Documentul, cunoscut şi ca ''Pactul Communazi'' (asociere a termenilor ''comunism'' şi ''nazism''), cuprinde trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.

Conform surselor istorice, Germania şi-a declarat totalul dezinteres faţă de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, şi astfel nu a avut obiecţii faţă de eventuale modificări ale graniţei aici în favoarea Uniunii Sovietice.

''Stalin purta negocieri cu Anglia şi Franţa privind necesitatea unei apărări colective împotriva Germaniei, dar el a înţeles că Hitler îi va da ceea ce Occidentul nu era dispus să-i dea: statele baltice şi Polonia'', spune Nikita Petrov, istoric în cadrul organizaţiei pentru drepturile omului Memorial.

Uniunea Sovietică şi Germania ''... au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est'', semnalează documentul expus în aceste zile în capitala rusă.

Publicarea documentului a sporit diviziunile între ruşii care cred că URSS nu avea la acea vreme altă alternativă decât să încheie acest pact cu Germania nazistă şi cei care consideră că el i-a dat aripi lui Hitler să invadeze Polonia şi să declanşeze al Doilea Război Mondial, relatează agenţia EFE.

Preşedintele Vladimir Putin s-a implicat şi el în controversă, asigurând că Stalin s-a văzut obligat să încheie pactul cu diavolul, adică cu Hitler, după ce Anglia şi Franţa au refuzat să formeze o coaliţie antinazistă. Conform acestei versiuni, URSS a semnat pactul pentru a-şi garanta securitatea, întrucât nu era pregătită să facă faţă armatei germane, astfel că prin decizia sa ar fi căutat doar să câştige timp. Aceasta este şi poziţia susţinută de istoriografia oficială rusă, care acuză de revizionism pe oricine pune la îndoială intenţiile lui Stalin, în pofida faptului că, după ce Germania a invadat Polonia pe 2 septembrie, Armata Roşie a făcut acelaşi lucru două săptămâni mai târziu.

''Dacă nu am fi semnat acel acord (...) nu am fi reuşit să obţinem 2-3 luni de rezistenţă eroică a Armatei Roşii, nu am fi putut să ne evacuăm întreprinderile către est, nu am mai fi avut timp să ne transferăm diviziile siberiene pentru a apăra capitala'', susţine fostul ministru rus al apărării Serghei Ivanov.

El apără poziţia conform căreia războiul a fost provocat nu de pactul încheiat de Viaceslav Molotov şi Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin, ci de hotărârea englezilor şi francezilor de a-i preda Cehoslovacia lui Hitler prin Acordul de la Munchen din 1938.

Dar istoricul Nikita Petrov remarcă faptul că ''istoricii Kremlinului continuă să pretindă că URSS nu a făcut nimic oribil, deşi protocolul este o încălcare a dreptului internaţional''. ''Rusia nu doreşte să recunoască această crimă internaţională pentru că ea continuă să o comită prin anexarea Crimeei şi ingerinţa în Ucraina'', adaugă el.

Uniunea Sovietică nu a recunoscut existența pactului Ribbentrop-Molotov până în 1989, sub președinția lui Mihail Gorbaciov.

Conform versiunii sovieticilor, războiul a început oficial odată cu invazia germană din 22 iunie 1941, deşi URSS s-a folosit de pactul Ribbentrop-Molotov pentru a invada Finlanda în noiembrie 1939, pentru a ocupa Basarabia şi a instala guverne marionetă în statele baltice, precum şi pentru a ucide 22.000 de militari polonezi la Katyn între 1940 şi 1941.

Însă mulţi istorici ruşi consideră că Stalin nu doar că nu a câştigat timp prin semnarea acestui pact, dar nici nu a reuşit să pregătească armata pentru o posibilă agresiune, după ce în 1937 epurase aproape în întregime corpul de ofiţeri superiori, respectiv generalii şi comandanţii de divizii.

''Noi, ruşii, nu dorim să ne privim în oglinda istoriei'', deplânge Nikita Petrov.

Istorici occidentali, inclusiv germani, condamnă pactul estimând că Stalin, disperat fiind să evite un război, i-a dat aripi celui de-al Treilea Reich să transforme în realitate visul de a-şi extinde ''spaţiul vital''.

Ca o dovadă că rănile încă nu s-au închis, organizaţia Memorial a convocat pentru vineri la Moscova un marş între ambasadele celor trei state baltice, ţări pentru care pactul Ribbentrop-Molotov a însemnat intrarea lor forţată pe orbita comunistă şi mai mult de o jumătate de secol de jug sovietic.