Validarea Ursulei von der Leyen a trecut la 9 voturi
p040692-326350.jpg

Votul a fost secret, este deci greu de determinat dacă au existat trădări într-o tabără sau alta. Se zice că euroscepticii polonezi (PiS) au votat pentru von der Leyen în baza promisiunii că vor obține portofolii importante în viitoarea echipă a Comisiei Europene.
Ce e sigur e că discursul Ursulei, susținut marți dimineață în plenara parlamentului European, a fost unul echilibrat, presărat cu citații inteligente și ajustat, pe ici pe colo, cu câteva detalii personale.
In mare, examenul oral susținut de von de Leyen a fost un succes, ceea ce a făcut ca circa o sută dintre socialiștii europeni sa voteze pentru ea.
Tot pentru von der Leyen au votat, pe lângă majoritatea creștin democraților, majoritatea centriștilor din grupul Renew Europe după ce ea le-a promis că liberala daneză Margrethe Vestager va fi drept mâna sa dreaptă la șefia Comisiei Europene.
O altă mâna dreaptă va fi social democratul Frans Timmermans (care-și păstrează astfel poziția actuală) și care era de fapt Spitzenkandidat-ul socialiștilor la șefia Comisiei Europene.
Împotriva lui von der Leyen au fost pâna la capăt verzii, extrema dreaptă (ID) și deci o parte din conservatori (ECR).
Von der Leyen va trebui acum să-și creeze echipa. Câteva tari și-au desemnat deja preferințele pentru numirea comisarilor lor, altele urmează să-i trimită Ursulei propunerile.
Estonia și România au încercat să-și înlocuiască acum comisarii care au renunțat la mandatul lor pentru a deveni deputați europeni. Ioan Mircea Pascu și Kadri Simson erau astfel invitați la Strasbourg pentru a fi audiați de Conferința președinților de comisii parlamentare (etapă înaintea validării lor în plenară joi 18 iulie;
Audierile și votul nu vor avea însă loc.
Conferința președinților nu s-a putut constitui întrucât unele comisii parlamentare nu au reușit să-și aleagă președinții. România și Estonia rămân astfel fără reprezentant în Comisia Europeană, exact așa cum imaginase Jean-Claude Juncker ca trebuie să se petreacă lucrurile.
Juncker zicea că nu e nevoie acum de înlocuitori interimari, dar o decizie a statelor membre de săptămâna trecută îl obligase să-i primească pe aceștia.