Alegerea lui Trump, o revoltă împotriva elitelor. Interviu cu Victor Davis Hanson

hanson3.jpg

Victor Davis Hanson, cercetător principal la Institutul Hoover de la Universitatea Stanford

Victor Davis Hanson, cercetător principal la Institutul Hoover de la Universitatea Stanford,  este un proeminent intelectual conservator. El a fost, vreme de 23 de ani, profesor de studii clasice la Universitatea Statului California--Fresno, și este cunoscut pentru cărțile sale de istorie militară a Greciei antice, cu ecouri și paralele în prezent. Începând din 1999, profesorul Hanson a publicat o serie de volume care trasează liniile de continuitate și ruptură ale conflictului armat din antichitatea greco-română pînă la razboiaiele Americii în Afganistan și Irak.  Cu THE CASE FOR TRUMP/Pledoarie pentru Trump/,  apărută în acest an la editura Basic Books/Hachette, Victor Davis Hanson plonjează în actualitatea politică cea mai fierbinte și controversată.

Clasicistul de la Hoover ne oferă o perspectiva necesară asupra fenomenului Trump, pe care-l contextualizeaza și nuanțează cu înțelegere și simpatie. Trump este, pentru Hanson, un personaj de tragedie antică, hărțuit de dușmani fără număr,  care vor să-l izgonească din cetate. Cu stilul sau frust, provocator,  și gustul sau pentru spectacol, Trump ar fi reușit, în mod paradoxal, să unească partidul Republican și să trezească din apatie "birocrația permanentă", acele forțe cultural--politice care au polarizat electoratul și au neglijat exact acele probleme socio-economice care au contribuit la ascensiunea și venirea la putere a celui de-al 45-lea președinte al Statelor Unite.

Victor Davis Hanson:   Pentru prima oară într-un deceniu avem o creștere anuală de 3%, șomajul este cel mai scăzut din ultimii 70 de ani, de cînd a fost ales președinte pompam 3 milioane și jumătate de barili de petrol în plus.  Statele Unite sunt astăzi cel mai mare producător  de petrol și gaz natural,  pe cale să devină întâiul exportator mondial de combustibili fosili. Trump a  conferit realitate formală  unor lucruri pe care mulți le știau corecte,  mutînd ambasada la Ierusalim, recunoscînd  că înălțimile Golan nu vor fi retrocedate Siriei, respectînd angajamentele acordului de la Paris privind reducerea emisiilor de gaze nocive fără a sprijini celelalte elemente ale înțelegerii, repudiind pactul nuclear cu Iran-ul--o înscenare, cred, a acceptării nuclearizarii Iran-ului  în următorul deceniu . Să adăugăm dereglementarea economiei, încătușată de restricțîi care incetineau creșterea. Dacă ești conservator, apreciezi de asemenea că a nominalizat cei mai tradiționaliști judecători într-o generație.

Rep.:  De ce Trump în 2016, cum explicați ascensiunea sa?  Oferta a fost extrem de bogată în preliminarele Republicane, alternativă cum nu se poate mai clară în alegerile generale.

Victor Davis Hanson:  Fenomenul nu se limitează la Statele Unite, și nu-i neapărat vorba de stîngă contra dreapta, conservator contra liberal.  Oamenii au înțeles că birocrația permanentă ne-aleasă, ceea ce numim "statul paralel",  arhitectul viitorului lor,  nu suferă niciodată consecințele ideologiei sale. Unde locuiesc, unde-și școlarizează copiii, ce slujbe, ce lefuri au, este în disonanță cu aerele retorice pe care și le dau.   Lumea s-a săturat, și a votat pe tăcute pentru un perturbator, care nu doar contesta statu-quo-ul, îl amenință. Asta s-a întîmplat cred în Statele Unite, dar și în Europa occidentală sau în fostul imperiu britanic.

Rep.:  Scrieți, "clasa politică și birocrația permanentă s-au dovedit incapabile să ofere leacuri la maladiile pe care Trump e acuzat că le-a exploatat". Care sunt aceste maladii?

Victor Davis Hanson:  Mă refeream mai întîi la "mondializare" eufemism pentru înlocuirea muncii fizice, manuale occidentale cu mînă de lucru mai ieftină din alte locuri, ignorind complet consecințele sociale, politice și economice ale acestei dizlocari. Nimănui nu i-a păsat de posibilele ramificațîi culturale pentru așa-numițîi "deplorabili", "irecuperabili", "cei din urmă"  cum îi numea Joe Biden, locuitori  din Michigan, Pennsylvania, Ohio. În al doilea rînd, noțiunea, răspîndită, că dacă n-ai granițe, dacă n-ai suveranitate,  n-ai țară.  Cei care gîndesc astfel s-au răzvrătit împotriva frontierelor deschise, a imigrației ilegale. Indiferent de eșecurile lui Trump în a închide frontieră sudică, acei oameni simt că încearcă. Există,  în tot Occidentul cred,  opinia că imigranții fără capital profesional din Asia, Africa sau  America de Sud  trebuie asimilați, integrați în societate.  Dacă nu dorești asta, sau nu e  posibil, atunci rămâi cu multiculturalismul, care n-are o istorie prea bună:  Austro-Ungaria,  imperiul Otoman sau--exemple extreme-- Siria și fosta Iugoslavie.

Rep.:  Cine sunt dușmanii lui Tump? Pe lista dvs. apar statul paralel, Democrații de stânga, facțiunea "niciodată Trump" din partidul Republican, mass-media "știrilor false",  "lumea culturală progresistă". Ce-i motivează, care sunt sursele înverșunării lor?

Victor Davis Hanson:  Cea mai superficială, dar poate cea mai puternică motivație  este un profund snobism cultural. Trump are accent de cartier newyorkez (Queens), e  strident, trufaș, egocentric, lăudăros.  E, cu alte cuvinte,  opusul  tipului  Nouă Anglie, fad, reținut, gen Bush sau Kerry, deci opusul sistemului care ne-a adus o economie anemică, Libia, Irak-ul, Afganistan-ul.  Sistemul diplomelor fără fapte. Trump le-a spus suporterilor săi din clasele muncitoare și mijlocii că acest sistem îi disprețuiește. Avea destul temei pentru această afirmație.  Reporterii CNN n-au pierdut nici o ocazie să observe că acești suporteri "n-au dinți în gură",  miros,  și ar trebui  "exportați",  pentru că prea-s iliberali și neciopliți. Cînd trec prin zone agricole, politicienii poartă pălării de paie și ginsi; în sud, capătă, precum Hillary Clinton, accent local; cînd se găsesc în cartiere minoritare sună, precum  Obama, că  artiștii hip-hop. Trump  poartă același costum, aceiași cravată prea lungă, aceeași coafură, același bronz, același accent de cartier newyorkez. Ai putea crede că sare-n ochi, că nu se potrivește, dar  lumea spune "e același oriude-ar fi, este el-însuși, e ce este". În Virginia de Vest a spus localnicilor, "ador minunată industrie carboniferă". Hillary Clinton, în același loc, le-a spus că le ia pîinea de la gură, le închide minele și-i trimite la muncă în eolian sau solar.  Stîngă n-a înțeles această empatie pe care o radiază Trump,  n-a înțeles că el știe să creeze în orice caz percepția că  îi pasă cu adevărat de oameni.  În campanie,  Hillary a părut distanță  și disprețuitoare. Alegătorii au dobîndit sentimentul că elitele de pe coasta de Est sau Vest cred că li se cuvine, în vreme ce americanii  din centrul sau  sudul țării  sunt niște încuiați, niște trăsniți care nu se pot descurcă fără îndrumarea unei clase conducătoare permanente, clasa care, din nefericire, nu poate produce nici un exemplu concret de eficientă sau succes. Lucru adevărat și în  Europa sau Marea Britanie.

Toate interviurile realizate de corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor:  http://www.rfi.ro/tag/interviu-sua

Ascultă aici interviul cu Victor Davis Hanson, cercetător principal la Institutul Hoover de la Universitatea Stanford