Bătălia democrată pentru Casa Albă: septuagenarii față în față cu mai tânăra generație de politicieni

dem.jpg

Joe Biden, Bernie Sanders și Kamala Harris în cea de-a doua dezbatere democrată la Miami, joi, 27 iunie 2019.
Image source: 
Getty Images/AFP

Au urcat ieri pe scena din Miami, în runda a doua a primei dezbateri televizate a prezidențiabililor Democrați americani, favoriții cursei de învestitură, Joe Biden, fost senator, fost vice-președinte, și Bernie Sanders, care reprezintă statul Vermont în Senatul federal din anul 2007, după 16 ani în Camera Reprezentanților. Cei doi septuagenari - Biden, care împlinește 77 de ani în noiembrie e mai tînăr cu un an și două luni decît Sanders - sunt veterani ai sistemului politic, dar cu poziționări foarte diferite:  Sanders  veșnic reformator cu idei de stânga,  Biden realist de orientare moderat-liberală. Cei doi au pus surdină diferențelor dintre ei, concentrându-se pe conturarea unei alternative la actuala criză a guvernării americane.

Un careu de senatori în funcție, ieri, în a două rundă, un fost vice-președinte, un deputat federal în exercițiu, un primar activ, un fost guvernator, și pentru prima oară în acest ciclu electoral, două personalități din afară politicii elective, un antreprenor și o autoare de texte motivațional-spiritualiste.

N-a fost simplu pentru cei doi veterani favoriți în sondaje, Joe Biden și Bernie Sanders, pentru că în grupul de ieri s-au aflat două personalități cu  mare potențial, plasate  în sondaje  pe locurile patru și respectiv cinci, senatoarea de California Kamala Harris și primarul orașului South Bend (102.000 de locuitori) din statul Indiana, Pete Buttigieg, la 37 de ani cel mai tînăr, mai ne-convențional din actualul contingent de pretendenți prezidențiali. Absolvent al universității Harvard, bursier Rhodes, poliglot, dar și veteran al războiului din Afganistan ales într-un stat puternic dominat de Republicani, Buttigieg se înfățișează, cu un fler retoric indiscutabil, ca o alternativă la inerția, la trecutul întruchipat de Biden și Sanders, trecut care l-a generat pe Donald Trump.

“Cum putem cîștiga? Nu alegând calea bătătorită, promițând revenirea la normal. Suntem unde suntem pentru că normalul s-a făcut țăndări. Noi Democrații nu putem promite revenirea la 1990, cum Republicanii nu ne pot întoarce la 1950. Singurul lucru pe care-l putem face este să refuzăm spectacolul pe care ni-l oferă actualul președinte, telerealitate, de groază, de noroc, cum vreți să-i spuneți, să schimbăm canalul la ceva total diferit”.

Kamala Harris se poate înfățișa credibil în aceeași lumina, deși ca  vîrstă (54 de ani) ea este la mijloc, între trioul de septuagenari din fruntea plutonului și cuadragenarii Tim Ryan (deputatul de Ohio care a evoluat miercuri), Julian Castro (revelația de miercuri, fost ministru, fost primar de San Antonio) sau Beto O'Rourke. În Senat de când Trump a ajuns la putere, Kamala Harris a fost procuror federal la San Francisco (2004 - 2011) și ministru statal al justiției pînă-n 2017, și s-a remarcat în scurta-i carieră senatorială, ca și în dezbaterea de ieri, prin claritate morală și combativitate pe toată gama subiectelor social-economice ale prezentului american.

“Președintele se fălește cu economia. Cînd îl întrebi cum o măsoară, îți vorbește de bursă. E bună bursa dacă ai acțiuni. Pentru cei mulți care n-au, măsura e șomajul. Mulți trebuie să aibă 2-3 slujbe pentru a asigura existența familiei. Așa ceva este inacceptabil într-o America normală. Un singur serviciu ar trebui să fie suficient”.

Combativitatea caracterizează, cu intensități, direcții, stiluri diferite, și duetul septuagenarilor de pe primele două locuri. Sanders, care-l devansează pe rivalul său intra-partinic principal în rândul electoratului sub 45 de ani, a pierdut după o întreagă epopee preliminarele, și implicit învestitura din 2016, dar cu un extrem de onorabil 43.3%. La Convenția partidului a avut de partea să 1.865 de delegați, sub o mie mai puțini decât Hillary Clinton, care a mizat și pierdut totul pe cartea continuității. 

“Ultimul sondaj pe care l-am văzut arată că dacă scrutinul ar fi astăzi l-aș învinge pe Trump la zece puncte diferență. Asta pentru că americaniii înțeleg că Trump e un prefăcut, un mincinos patologic, un rasist care a câștigat alegerile cu neadevăruri. A spus că-i de partea celor care muncesc. Cum? Încercând să lipsească de asigurare 30 de milioane de americani de rând, transferând 83% din beneficiile înlesnirilor fiscale pe care le-a legiferat către cei mai bogați? Așa-l învingem pe Trump, demascându-i escrocheria”.

Continuitatea o reprezintă, prin forța lucrurilor, și Joe Biden, al cărui palmares electoral prezidențial este mult mai palid decât cel al lui Sanders. În 1988, la prima intrare în arenă, Biden s-a ales la Convenție cu cinci sutimi de procent - și un total de doi delegați, iar în 2008, la a doua înfățișare electorală, s-a retras după primul scrutin preliminar, în Iowa, fiind salvat de decizia lui Barack Obama de a-l desemna vice-președinte. Restul e istorie.

“A smuls inima acestei națiuni, Donald Trump, singurul președinte al acestei țări care a făcut apologia rasismului și suprematismului alb, singurul care a îmbrățișat dictatori și a dat cu tifla aliaților noștri”.

Biden, care a petrecut 38 de ani în Senat, pînă-n 2009,  este șansa dar și potențial tragedia partidului Democrat în 2020. Pe de o parte are infinit mai mult apel decât Hillary Clinton printre uitații mondializării din statele industriale ale vestului mijlociu care în 2016 au înclinat balanța în favoarea lui Trump;  pe de altă, el este arhetipul sistemului împotriva căruia s-a revoltat legendara "bază" trumpiană, care ar putea fi reactivată, re-vitalizată, oferindu-i lui Trump un al doilea mandat. 

Miza aceasta este: cine va ieși învingător în preliminare cu șanse împotriva lui Trump: omul sistemului, Joe Biden - atacat ieri din multiple direcții pentru unele decizii ale lungii sale cariere politice - reformatorul utopic Bernie Sanders, sau o figura a viitorului, a despărțirii radicale de trecut, gen Pete Buttigieg.

Ascultă AICI corespondența din SUA