SUA: Prima dezbatere televizată pentru candidații democrați la Casa Albă

dezbatere_dem.jpg

Prima dezbatere democrată s-a ținut miercuri, 26 iunie 2019, la Miami.
Image source: 
REUTERS/Jim Bourg

Se încheie astăzi la Miami, în sudul Floridei, prima dezbatere televizată, în două manșe, a candidaților Democrați la președinția Statelor Unite. Zece candidați vor încerca desprinderea de pluton, cum au făcut-o ieri, cu idei și propuneri sau artificii retorice, primii zece. 24 de pretendenți își încearcă norocul în cursa pentru învestitura partidului. Patru dintre ei au rămas pe tușă conform criteriilor de selecție stabilite de Consiliul Național al partidului: peste 1% în sondaje realizate de institute reputabile de la începutul anului până pe 12 iunie, sau contribuții de la cel puțin 65.000 de donatori diferiți din minimum 20 de state. Urmează, până-n aprilie anul viitor, alte 11 dezbateri ale prezidențiabililor Democrați. 

Ingrate aceste mega-spectacole tele-electorale. 10 concurenți  au avut ieri zece minute,  mai puțin dacă socotim timpul sustras de cei cinci moderatori de la NBC, MSNBC și Telemundo, pentru a se remarca, sau a nu se compromite, într-o veritabilă Pamplona politico-retorică alergată prin labirintul cu obstacole a cinci segmente tematice, cu răspunsuri de un minut, replici și interacțiuni de 30 de secunde, și declarațîi de final cronometrate la 45 de secunde fiecare.

Trei senatori în exercițiu, patru deputați federali (doi activi, doi foști), un guvernator (al statului nord-vestic Washington) în funcție din 2013,  și doi primari - unul fost, din San Antonio - Texas, celălalt actual, al New York-ului -, un grup heteroclit prin poziționare politică  și experiență, vârstă și poziție în clasamentele de popularitate,  plasat pe scena Centrului de Arte Interpretative Adrienne Arsht de ambiția, unii îi spun salutară,  alții naivă, de a-l detrona în noiembrie viitor pe Donald Trump, cel mai controversat președinte din istoria Americii.  

Elizabeth Warren,  septuagenară senatoare de Massachussetts aflată la finele primului mandat,  a fost, prin voia sondajelor, în centrul scenei și al atenției celor care, precum  senatoarea de Minnesota, Amy Klobuchar, sau senatorul de New Jersey, Corey Booker,  știu că au cele mai bune șanse s-o ajungă din urmă.

Warren, cunoscută pentru seriozitatea și concretețea proiectelor ei în special în sfera fiananțelor, fiscalității, protecției consumatorului și asigurărilor medicale, apare constant pe locul trei în sondaje, la 15-20 de puncte procentuale de liderii programați să evolueze azi, Joe Biden,  fostul vice-președinte,  și Bernie Sanders, senator socialist de Vermont și la cei 78 de ani pe care-i va împlini în septembrie  decanul de vîrstă al promoției prezidențiale 2020. În rîndul tinerilor între 18 și 29 de ani, ea urcă pe locul doi, între Sanders și Biden, poziție pe care o are și în opțiunile celor peste 65 de ani,  la distanță insurmontabilă de Biden,  40 de puncte procentuale. Warren îi devansează pe ambii  în rândul progresiștilor cum ar fi membrii organizației MoveOn plebiscitați zilele trecute. Cu un indice de volatilitate al preferințelor electoratului Democrat în jur de 65% însă, această ordine se poate schimba repede.

"Modelul de afaceri al companiilor de asigurări medicale este în esență să adune cît mai mulți bani din polițe și să ramburseze cît se poate de puțin pentru asistența medicală a clienților. Asta lasă familiile pradă polițelor din ce în ce mai costisitoare, co-plăților din ce în ce mai mari, și bunului plac al asigurătorilor când vine vorba să plătească pentru tratamente de care pacienții au nevoie și pe care doctorii le consideră necesare. Asigurarea medicală universală de stat rezolva această problema. Știu că sunt mulți politicieni care spun nu, nu-i posibil, nu-i fezabil, și vin cu tot felul de explicații. Ce va spun de fapt este pur și simplu că nu vor să se lupte pentru ea".

În viziunea senatoarei de Massachussetts, care a fost  profesor de drept la Harvard, această reformă radicală este realistă, transformând accesul la îngrijirea medicală dintr-un centru de profit privat într-un drept al fiecărui cetățean. O altă propunere pe care o avansează senatoarea Warren este un impozit suplimentar asupra celor mai bogați dintre americani, care ar  putea genera fonduri pentru iertarea datoriilor financiare ale studenților sau pentru investiții infrastructurale. Cel mai apropiat de Warren prin elan reformator este Beto O'Rourke, care a reprezentat Texas-ul în Parlamentul federal din 2013 până la începutul acestui an, după o carieră în consiliul municipal din El Paso, orașul texan de graniță atât de mediatizat în epoca Trump.

Pe subiect după subiect, de la ecologie și dereglare climatică la Iran, Orientul Mijlociu și angajamentele militare fără de sfârșit în locuri fără speranță precum Afganistan, participanții la dezbaterea de ieri au conturat o imagine asupra Americii pe care actuala Administrație o repudiază și schimonosește. În orașul-gazdă care este în proporție de 70% hispano-american, atacul asupra politicilor Administrației la putere s-a focalizat, inevitabil, pe criza de la granița sudică și condițiile sordide din centrele de detenție pentru migranți minori din Clint și McAllen, statul Texas.

"Știm că nu așa se rezolvă problemele. Există un mod omenos, care afirmă drepturile,  demnitatea umană, și rezolvă problema. Trump n-o rezolvă. Dimpotrivă, de când e la cîrmă, numărul de azilanți pe frontieră sudică a crescut. Rezolvăm problema învestind în cele trei țări din America Centrală pentru a trata cauzele fenomenului, și folosindu-ne resursele pentru a oferi îngrijire medicală ce respectă valorile noastre naționale și demnitatea celor care caută o viață mai bună. Nu ne putem sacrifica valorile și idealurile pe altarul siguranței frontierelor", a punctat Corey Booker, în Senatul federal din 2013 după ce a fost, vreme de șapte ani, primar la Newark,  un mare oraș preponderent afro și hispano-american din statul New Jersey.

Politicile lui Donald Trump și efectele lor pe plan național și internațional au figurat evident și inevitabil pe agenda dezbaterii. Jay Inslee, guvernatorul statului Washington, l-a numit pe Trump "cea mai gravă amenințare existențială" pentru Statele Unite, iar ceilalți candidați s-au aliniat, într-un moment de cvasi-unanimitate, pentru a cere o reacție a clasei politice pe măsură gravității momentului istoric.

"Dacă stabilim precedentul că un președinte care a invitat imixtiunea unei puteri străine, care a încercat să obstrucționeze anchetă privind fraudarea procesului nostru democratic, scapă nepedepsit, atunci introducem un standard nou, anume că sunt unii care, în virtutea poziției, demnității publice pe care o dețin, sunt mai presus de lege. Nu putem permite așa ceva. Trebuie deci să demarăm imediat procedura de destituire pentru a ilumina faptele și a afla adevărul,  asumîndu-ne până la capăt consecințele și salvând această democrație. Dacă nu putem face acest lucru în următorii doi ani, când devin președinte Ministerul Justiției va analiza faptele și va garanta că sunt urmări, că se face dreptate. E singurul mod de a salva această țară", a avertizat fostul deputat de Texas, Beto O'Rourke.

Ascultă AICI corespondența din SUA