Șefia Comisiei Europene: ideea de Spitzenkandidat rămâne valabilă

a77b61ae-af0e-0547-a936-ec6f0782383e.jpg

Tusk Tajani
Cina informala a liderilor UE nu a ajutat prea mult la îndeprtarea tensiunii franco-germane
Image source: 
European Union 2019

Franța a încercat în van aseară La Bruxelles să conturneze sistemul de Spitzenkandidat, existent din 2014, pentru alegerea Președintelui Comisiei Europene. Germania dorește acest sistem și mai ales vrea să-și impună candidatul său, pe Manfred Weber. O decizie trebuie totuși luată repede, în următoarele săptămâni. 

Un summit european scurt și compact s-a soldat cu o  concluzie defavorabilă pentru Emmanuel Macron care n-a reușit să se impună în fața Angelei Merkel. Candidatul ei (oficial al PPE) - Manfred Weber -rămâne în cursă în ciuda faptului că nu are nici carismă, nici experiență.

Social-democratul Frans Timmermans și liberala Margrethe Vestager sunt și ei mai departe bine poziționați, mai ales dacă în Parlamentul European se va naște anunțata coaliție de centru stânga formată din social democrați, liberali, macroniști și verzi. 

In plus, Timmermans și Vestager au carismă iar Vestager este femeie. Iată un atu major, iar ea este bine cunoscută inclusiv la Casa Albă datorită amenzilor uriașe impuse giganților americani ai informaticii. 

Cu toate acestea, liderii UE pretind că nu s-a discutat acum despre niciun candidat anume, ci doar despre principiu. 

Franța nu se poate deci împăca cu ideea de a fi absentă din această cursă, cu toate că nu are candidați pe măsură. Michel Barnier, asul din mânecă dacă se renunță la Spitzenkandidat, nu valorează prea mult fără echipa care-i stă alături de ani și ani și care acum il va părăsi.

Iar liderii UE trebuie ca în săptămânile următoare să decidă și cine va ocupa poziția de președinte al UE și al Băncii Centrale Europene (BCE) ca și poziția de Înalt Reprezentant. Parlamentul European își va alege și el un președinte. 

Ecuația pare complicată, dar ea poate de fapt simplifica negocierile.

In aceste cupluri de forțe (care trebuie să respecte un echilibru politic și de egalitate între femei și bărbați), multe state își pot vedea interesul. Franța poate deci să se mulțumească cu un candidat pentru Consiliu (președinte UE) în persoana lui Christine Lagarde sau se poate replia pe BCE. 

Donald Tusk este de acum negociator și interlocutor al Parlamentului European în aceste discuții și el a atras acum din nou atenția că un echilibru perfect va fi foarte greu de atins. 

469

Facebook comments