Lazăr Comănescu, la RFI: UE trebuie să se exprime pe cât mai multe domenii cu o voce unică

comanescu_site.jpg

Summit Sibiu. Lazăr Comănescu, fost ministru de Externe, în dialog cu Ovidiu Nahoi
Image source: 
RFI

Uniunea Europeană trebuie să învețe să vorbească pe o singură voce dacă vrea să conteze ca un actor la nivel global. Relansarea construcției europene este vitală iar dacă principiile stabilite în declarația de la Sibiu chiar vor fi puse în aplicare, summitul ar putea rămâne în memoria colectivă ca unul de referință- precum cele de la Roma, Maastricht și Lisabona, pietrele de temelie ale Europei. Sunt aprecierile diplomatului Lazăr Comănescu, fost ambasador al României la UE și fost ministru de Externe.  

Intervievat de Ovidiu Nahoi, el a comentat și lipsa membrilor guvernului român de la această reuniune la vârf. Tratatele stabilesc clar cine reprezintă România la summituri de acest gen, așa încât doamna premier nu avea motive de supărare, mai spune Lazăr Comănescu. Potrivit acestuia, în astfel de reuniuni, contactele informale sunt mai importante de multe ori decât  întâlnirile oficiale.

 

Lazăr Comănescu: Suntem într-un moment în care Uniunea Europeană se află la răscruce. Se confruntă cu multe provocări, iar cel mai important este cum să răspundă acestor provocări și mai ales provocărilor viitorului. Citind acest proiect de declarație, pe mine mă bucură că se pune accent pe câteva idei extrem de importante care sper să devină linii directoare de acțiune. De fapt, asta este finalitatea acestei declarații, să definească niște linii de acțiune astfel încât Uniunea să devină mai puternică, să funcționeze cât mai eficient și să își joace rolul pe care îl merită, un rol pe care îl vreau crescut ca actor la scară globală.

Reporter: Se vorbește despre o Uniune mare pe problemele mari. Aici este o discuție foarte alambicată.

L.C: Da, este o discuție. Adesea se invocă argumentul că Bruxellesul se amestecă prea mult și domină și impune. Sigur că sunt argumente care pot să alimenteze asemenea abordări. Au existat și aspecte de suprareglementare pe domenii care sunt, mai de grabă, gestionabile la nivel local. Cel mai bine poate să rezolve niște probleme cu care se confruntă o comunitate locală comunitatea respectivă. De aici apare această idee, pe care eu o împărtășesc, că Uniunea Europeană să poată să devină ceea ce spuneam trebuie să avem capacitatea la nivel european, fie că este vorba de o instituție sau de șefi de stat și de guvern, să distingem care sunt chestiunile pe care trebuie să le abordăm cu adevărat la nivel european. O dată abordate și deciziile sunt luate asupra lor, atunci acestea trebuie implementate, lăsând, după aceea, în funcție de nivelul de complexitate a problemelor, de specificul unei țări sau alteia, de specificul unei regiuni sau alteia, că respectivele teme să se rezolve la nivelele respective.

Rep: Ați petrecut o viață întreagă în diplomație. Ați susținut interesul României în diferite formate de negociere. Sunt convins că de multe ori a trebuit să armonizați poziții diferite și cu parteneri europeni, pentru că, la un moment dat, interesele puteau fi diferite. Privind în urmă, credeți că este posibilă crearea unei voci unice a Uniunii Europene în plan global, știind câte interese diferite există, totuși, în acest mozaic european.

L.C: Răspunsul meu este un categoric da. Este necesar și trebuie făcute toate eforturile posibile pentru că Uniunea Europeană să ajungă să se exprime pe cât mai multe domenii cu o voce unică. După părerea mea, este singură șansă pentru că Uniunea Europeană nu doar să își păstreze sau să nu își diminueze rolul de actor global, ci nu există alternativă la o asemenea aboradare dacă vrem că Uniunea Europeană, Europa și statele membre să poată să facă față sfidărilor pe care le impune globalizarea. Uniunea Europeană se confruntă cu diferite probleme. Sigur că poate cele mai multe derivă din interior. Dar, există o realitate care este tot mai vizibilă. Însuși faptul că Uniunea Europeană a ajuns la acest nivel, riscă să transforme Uniunea Europeană într-o victimă a propriilor succese care generează din partea altor competitori și tentația de a încuraja evoluții care să diminueze din capacitatea Uniunii Europene de a acționa. Nu vreau să dau nume de alți actori globali care fac această chestiune. Dar, pentru că suntem la RFI, „Să ne auzim cu bine!

Rep: Vom vorbi în cele ce urmează și despre o umbră care planează asupra acestei reuniuni de la Sibiu, anume absența reprezentanților guvernului României. Credeți că această impietează cumva asupra acestui eveniment?

L.C: M-aș limita la a spune două, trei lucruri. Pe de o parte, constatarea dumneavoastră reflectă ultima remarcă pe care am făcut-o în legătură cu modul în care unii actori la nivel național se raportează atunci când vorbesc despre Europa. Am rămas puțîn contrariat de această decizie. Sigur, este decizia luată la nivel de guvern, dar nu  am impresia că percepția pe care a generat-o o asemenea decizie contribuie la consolidarea existenței unor convingeri și a unor comportamente ferm europene la unii politicieni români.

Rep: Pare și spun pare pentru că nu am exact informații în acest moment, dar pare să fie o urmare a faptului că doamna prim ministru nu a fost invitată formal, oficial să participe la summit. Dumneaei a deplâns această situație. Trebuia să existe? Putea există? Era bine să existe?

L.C: E bine că lumea să cunoască și să înțeleagă ce se scrie în tratatele Uniunii Europene. Acolo lucrurile sunt foarte clare, cine, unde trebuie să participe și poate să participe. Cred că dacă lucrul acesta ar fi fost luat în considerare în integralitatea să asemenea întâmplări ar fi putut fi evitate.  

Rep: Că să ieșim puțîn din tensiunea aasta internă, ce va face că acest summit să fie un succes au nu?

L.C: Dacă e să privim din perspectiva impactului asupra construcției europene, aș spune că dorința mea este că Sibiul și repet, dacă se pun în aplicare aceste zece recomandări, are șansa că la el să se refere lumea în viitor, așa cum s-a referit și se referă la Roma, la Maastricht și la Lisabona. Acestea au fost în evoluția, în devenirea Uniunii Europene momente de reală îmbogățire a construcției europene.

 

 

Lazăr Comănescu, fost ambasador al României la UE în dialog cu Ovidiu Nahoi