SUA traversează cea mai gravă criză constituțională din istoria sa. Totul are legătură cu raportul Mueller

mueller.jpg

Procurorul special Robert Mueller(foto) - care a condus ancheta cu privire la ingerinţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016 - urmează să fie audiat de o comisie a Congresului în data de 15 mai, a declarat, duminică, un membru al comisiei, potrivit AFP.
Image source: 
Reuters/Joshua Roberts

Se agravează, la Washington, conflictul dintre Executiv și Legislativ. Astăzi expiră ultimul termen parlamentar pentru predarea versiunii necenzurate a raportului Mueller privind imixtiunea Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016. Este foarte probabil că ministrul Justitiei, William Barr, va ignora și acest termen. De refuzul Administrației se lovesc și alte cereri înaintate de cinci comitete ale Camerei, vizând printre altele, accesul la declarațiile de impozit ale lui Trump, la documente bancare, la martori citați în raportul Mueller.

Fiecare termen expirat, fiecare refuz executiv mai mult sau mai puțin voalat este un pas spre abisul celei mai grave crize constituționale din istoria Americii.

Raportul Mueller - cel îndelung așteptat, cel care trebuia să lumineze labirintul influențării și fraudării de către Rusia a prezidențialelor americane din 2016 - a fost răstălmăcit în două rânduri de către ministrul Justiției William Barr înaintea publicării parțiale de pe 18 aprilie. Același Barr, care a mai exercitat funcția la începutul anilor 1990, s-a prezentat pe 30 aprilie în fața comitetului juridic al Senatului pentru a recita, cu măiestrie de sofist, motivele pentru care, în viziunea sa controversată, un președinte american în exercițiu este în esență mai presus de lege.

"Dacă într-adevăr o investigație nu-i bine fundamentată, dacă-i fără motiv, dacă se bizuie pe mărturie mincinoasă sau acuzații false, președintele n-are nici o obligație constituțională s-o lase să continue, are tot dreptul să-i pună capăt fără a putea fi învinuit de intenție coruptă", a afirmat William Barr, reluând una dintre tezele sale extreme privind autoritatea prezidențială. Două zile mai târziu venea, din aula Senatului, replica liderului minorității Democrate, Chuck Schumer.

"Îi scriu în această dimineață ministrului  să-i cer explicații în legătură cu această declarație gravă și șocantă. Vreți să spuneți că Richard Nixon, care fără îndoială se credea acuzat pe nedrept, ar fi avut dreptul să închidă ancheta Watergate? Dumnezeule, care președinte nu se crede învinuit fără temei? Dacă acesta ar fi standardul, nici un președinte n-ar fi vinovat de obstrucționarea unei anchete federale, și orice președinte ar fi îndreptățit să pună capăt oricărei anchete ce-l vizează pe el sau pe cei cu legături cu el. Afirmațiile ministrului Barr se apropie periculos de a spune că președintele e deasupra legii".

Pe 24 martie, William Barr dădea publicității un rezumat pe patru pagini al raportului de 448 de pagini; pe 9 aprilie, într-o apariție in fata comitetului juridic al Camerei, întrebat fiind dacă autorul raportului  a formulat vreo obiecție la acest rezumat, ministrul a răspuns că nu știe de așa ceva. Ori, la acea dată, el se afla în posesia unei scrisori a lui Robert Mueller, datată 27 martie,  în care acesta exact asta făcea, obiecta că rezumatul nu este fidel "contextului, naturii și substanței" raportului.

"Ce trist acest spectacol al întâiului om al legii deformând și ascunzând Parlamentului adevărul. Mă gândeam ce l-ar putea mâna pe ministrul Justiției să nesocotească prevederile Constituției, separația puterilor, dreptul Legislativului de a ști, cum a ajuns să dezonoreze funcția pe care o deține.  Pe Trump și Barr îi leagă o ideologie de dreapta, conservatoare,  ce slujește marilor interese. Barr nu-i credincios funcției ci lui Trump, și  împreună cu Republicanii din Parlament cei doi sunt loiali marilor interese. Extrem de grav este că ministrul Justiției a mințit în mărturie parlamentară, ceea ce constituie o crimă", a punctat președinta Camerei, Nancy Pelosi.

Audierile de pe 30 aprilie au reliefat încă o dată atât crisparea partizană a Republicanilor majoritari în Senat, care par interesați nu de subiectul arzător al zilei ci de investigarea investigatorilor lui Trump și chiar a păcatelor vechi, răs-cercetate ale campaniei Hillary Clinton, cât și măsura în care ministrul Barr este dispus să explice, să justifice, și în ultimă instanță să de-criminalizeze, cu de la sine putere și mare agilitate avocățească, bine-documentatele tentative trumpiene de obstrucționare a justiției.  Raportul citează zece astfel de incidente, printre acestea ordinul telefonic dat de Trump consilierului juridic al Casei Albe, Don McGahn, de a-l demite pe procurorul Mueller, și concedierea, în mai 2017, a directorului Poliției Federale James Comey.  O zi după  mărturia ministrului, fostul director scria în New York Times despre darul "liderilor amorali"  de a dezvălui caracterul celor care-l slujesc. "Trump îți macină lent sufletul," scrie James Comey. Tăcerea poate deveni, pentru cei fără busolă morală, asentiment și apoi complicitate publică, prin spectacol de loialitate. "Barr și-a vândut sufletul, fărâmă cu fărâmă", constata James Comey, una dintre primele victime ale furiei obstrucționiste trumpiene.

"Ați ales, domnule ministru, să fiți avocatul președintelui, să-i luați partea împotriva interestului general. Ați pus autoritatea funcției, puterea ministerului, în serviciul unei campanii de relatii publice menite a-l proteja pe Trump. Ați comis sperjur în mărturie parlamentară. Din aceste motive am decis, împreună cu alți 11 senatori, să cer Inspectorului General și Biroului ministerial de etică profesională să învestigheze modul în care ați procedat cu raportul Mueller.  Vrem să știm dacă acțiunile dvs. sunt conforme practicilor și normelor, dacă ați manifestat suficientă imparțialitate pentru a putea continua să supervizați cele 14 dosare penale lăsate spre instrumentare de către Procurorul Independent. Ați trădat obligațiile solemne ale funcției. America merită mai mult. Ar trebui să vă prezentați demisia", considera în audieri, adresându-i-se direct lui William Barr, senatoarea Democrată Mazie Hirono.  

Sentimentul anti-Barr s-a amplificat pe parcursul săptămânii, în special după ce acesta a refuzat să apară în fața comitetului juridic al Camerei, dominat de Democrați. Liderul comitetului l-a amenințat cu citație, și apoi cu proceduri legale care pot merge până la poprirea salariului și chiar închisoare.

Până atunci, Executivul întreg se baricadează, refuzând să se supună, cum o cere Constituția, monitorizării și controlului Legislativului, iar Democrații, sfidați, se refugiază în jocuri procedurale,  temporizează, din calcul electoral dar și din realismul celor care știu că o eventuală procedură de destituire a președintelui este, în actuala configurație partinică, sortită eșecului.

Popularitatea ocupantului Casei Albe oscilează între 43 și 46%, neafectată de furtunile legale ce s-au abătut asupra lui.  A refuzat să discute cu Procurorul Independent, dar vineri a vorbit la  telefon,  90 de minute dacă e să dăm crezare surselor rusești, cu Vladimir Putin, despre "escrocheria" care a fost ancheta Mueller.

"Am vorbit despre ea, și a spus, schițând un zâmbet, că au făcut din țânțar armăsar. A înțeles, pentru că știe că n-a fost nici o complicitate", a înțeles să precizeze președintele Trump.

Ascultă AICI corespondența din SUA