Studiu: Fiecare al 10-lea alegător european va vota un partid naţionalist-autoritar

bertelsmann_europa_2019_cover.jpg

Image source: 
Facebook

Potrivit unor pronosticuri, alianţa dreptei radicale ar putea să devină cea de-a doua forţă în viitorul Parlament european. La aşa zisa „Alianţă Europeană pentru Oameni şi Naţiuni” va adera şi partidul eurosceptic şi anti-musulman, Alternativa pentru Germania (AfD). Pentru acest partid vor vota între 10 şi 12 la sută dintre alegătorii germani. Potrivit unui studiu al Fundaţiei Bertelsmann, la euro-scrutinul de la sfîrşitul acestei luni, fiecare al zecelea cetăţean UE va vota un partid radical-populist.

În Germania a început campania elecorală pentru alegerile europarlamentare. Biroul electoral federal a admis 41 de formaţiuni care vor participa la acest scrutin important pentru viitorul Uniunii Europene. Între aceste grupări care nu au nicio şansă să obţină un număr suficient de voturi pentru a ocupa un mandat în viitorul parlament se află şi cîteva partide politice exotice, inclusiv cele care reprezintă spectrul politic extremist de stînga, respectiv de dreapta, ca: Partidul Socialist al Egalităţii, Internaţionala a IV-a - (SGP) un partid troţchist; Partidul Marxist-Leninist al Germaniei (MLPD) – un partid maoist; Partidul Comunist German (DKP) – o grupare de stînga revizionistă. Extrema dreaptă este reprezentată de Partidul Naţional-Democrat al Germaniei (NPD) – care ar putea să intre în Parlamentul European; formaţiunea care-şi spune Dreapta (Die Rechte – „Partidul pentru plebiscit, suveranitate şi apărarea patriei”), fără nicio o şansă şi partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD). Acesta a adoptat o linie politică eurosceptică radicală, prin care a reuşit să mobilizeze un important segment al electoratului german. În Bundestag, grupul parlamentar al acestui partid se află pe locul doi.

Alternativa pentru Germania (AfD) pe care candidatul de frunte al Partidului Popular European, creştin-socialul (bavarez) Manfred Weber a numit-o  „partidul Brexit-ului german” intenţionează să formeze împreună cu celelalte partide naţionalist-autoritare viitorul grup euro-parlamentar: „Alianţa Europeană pentru Oameni şi Naţiuni”. În prezent, AfD profită de creşterea resentimentelor xenofobe în rîndurile populaţiei. Potrivit sondajelor între 10 şi 12 la sută dintre alegătorii germani ar vota cu AfD.

Potrivit unor pronosticuri, alianţa dreptei radicale ar putea să devină cea de-a doua forţă în viitorul parlament european. Dovada în acest sens sînt sondajele din ultimele luni. Un studiu, dat publicităţii acum de Fundaţia germană Bertelsmann confirmă sondajele.

Din acest studiu rezultă că fiecare al 10-lea alegător european va vota un partid naţionalist-autoritar, populist. Studiul a fost realizat în 12 ţări, în Danemarca, Germania, Franţa, Grecia, Marea Britanie, Italia, Austria, Polonia, Suedia şi Ungaria – unde au fost chestionaţi aproape 24.000 de oameni.

Studiul reliefează şi interesele tematice ale electoratului şi candidaţilor. Din temele electorale abordate, chestiunea acordării de azil unor străini, se află pe primul loc. Doar în Spania tema azilului ocupă un loc secundar, dacă nu chiar marginal, deci nu are vreo relevanţă. Pe locul doi se situează tema cheltuielilor sociale, urmată de reglementări privind creşterea animalelor şi de acordarea de subvenţii financiare europene.

Din studiul Fundaţiei Bertelsmann mai rezultă că formaţiunile naţionalist-autoritare au reuşit într-un timp relativ scurt să-şi creeze o bază electorală stabilă, să-şi mărească aria de simpatizanţi şi să mobilizeze susţinători care refuză să mai voteze partidele democratice tradiţionale. Din studiul Fundaţiei se desprinde, pe de altă parte, că între diferitele grupări calificate drept „populiste” există un singur numitor comun relevant, şi anume euroscepticismul combinat cu o critică radicală a sistemului democratic.

Autorii studiului au încercat să dea un răspuns la întrebarea privind cauzele pentru creşterea populismului. Faptul că foarte mulţi oameni au impresia că nu se mai simt reprezentaţi de către politicieni ai partidelor tradiţionale este cauza principală pentru creşterea audienţei pentru mesaje populiste. Cea mai bună garanţie pentru îngrădirea populismului este apropierea politicienilor democraţi de electorat. Campania electorală ar putea fi un bun prilej pentru a mai convinge pe unii să-şi schimbe opţiunea şi să nu voteze partidele naţionalist-autoritare.

Ascultă aici corespondența de la Berlin