Socialiștii spanioli, desemnați să continue să guverneze Spania ”viitorului”

sanchez_1_1.jpg

Image source: 
AFP

Socialiştii s-au clasat pe primul loc în urma alegerilor legislative anticipate de duminică din Spania, însă nu au majoritatea, anunţă BBC. Partidul premierului Pedro Sánchez a obţinut 28,7% din voturi şi va avea nevoie de sprijinul celor de la Podemos şi al partidelor regionale sau de centru - dreapta pentru a forma guvernul. Partidul Popular de dreapta a obţinut 16,7%, Partidul Ciudadanos  - 15,9%, Podemos  - 14,3% şi Vox - 10,3%. Socialiştii au obţinut 123 de mandate, iar foştii lor colegi de coaliţie, Podemos, 42, însă tot vor mai avea nevoie de 11 voturi, pentru a deţine majoritate de 176 în Parlament.

Premierul spaniol, socialistul Pedro Sanchez, a proclamat victoria partidului PSOE în alegerile legislative de duminică şi s-a arătat dispus să facă coaliţie cu "toate grupările pentru a guverna în limitele Constituţiei", ceea ce pare a fi, pe lângă comunicarea disponibilităţii, şi un avertisment adresat separatiştilor catalani, informează agenția spaniolă de presă EFE, preluată de AGERPRES. Într-o alocuţiune ţinută la sediul PSOE din Madrid, Sanchez a sărbătorit rezultatul scrutinului împreună cu mii de susţinători socialişti, evidenţiind că această victorie înseamnă "triumful viitorului şi eşecul trecutului".

"A fost vorba să câştigăm alegerile şi să guvernăm, am câştigat alegerile şi vom guverna Spania", guvernare care, a precizat Sanchez, se va face " în apărarea democraţiei, a drepturilor şi libertăţilor dobândite în ultimii 40 de ani". În încheierea discursului, premierul în exerciţiu al guvernului spaniol a respins în mod ferm "autoritarismul şi involuţia".

Pedro Sanchez a obţinut duminică o victorie clară, fără a obţine totuşi majoritatea, "înroşind" harta politică a Spaniei dominată până acum de albastrul conservatorilor din Partidul Popular (PP) şi reuşind să se impună în regiuni unde PSOE nu a câştigat de zeci de ani. PSOE a obţinut 123 de locuri în Parlament, aproape dublu faţă de PP, cu 66 de locuri. Partidul liberal de centru-dreapta Ciudadanos a obţinut 57 de mandate, formaţiunea de extremă stânga Podemos 42 de mandate, iar partidul de extremă dreapta Vox, 24 de mandate.

PSOE a reuşit să ocupe primul loc în toate regiunile, cu excepţia Ţării Bascilor, dominată de naţionaliştii PNV, care au obţinut 6 mandate, în Catalonia, unde separatiştii au obţinut o victorie clară şi în Navarra, unde a obţinut 2 locuri la egalitate cu o coaliţie conservatoare, deşi a obţinut mai puţine voturi.

Cu ocazia acestor alegeri, și extrema dreaptă a intrat în forţă în Parlamentul spaniol, deşi cu mai puţină impetuozitate în comparaţie cu aşteptările mari generate în timpul campaniei electorale ca urmare a unei capacităţi sporite de mobilizare de care a dat dovadă formaţiunea politică Vox, creată în 2013, comentează EFE. Dacă la alegerile din 2016 a obţinut 47.100 de voturi, la alegerile de duminică a adunat 2.676.000 de voturi. Preşedinte Vox, Santiago Abascal, a calificat drept "un adevărat miracol" creşterea puternică a partidului şi a declarat în faţa susţinătorilor săi că "acesta este doar începutul ". Abascal a repetat şi cu această ocazie că partidul sau a început recucerirea Spaniei, aluzie la îndelungata luptă de opt secole împotriva musulmanilor din Evul Mediu. Până în prezent, singura dată când extrema dreaptă a fost reprezentată în Parlament a fost între 1979 şi 1982, printr-un singur deputat, Blas Pinar, reprezentantul nostalgicilor dictaturii lui Franco.