Președintele Ecuadorului: Assange a încercat să creeze un "centru de spionaj". Hacker sau erou?

Julian Assange a încercat să creeze un "centru de spionaj" în ambasada Ecuadorului la Londra, își motivează președintele Lenin Moreno decizia sa de a-i retrage azilul fondatorului WikiLeaks.

 

Anterior, premierul britanic Theresa May a salutat reținerea co-fondatorului Wikileaks, Julian Assange . Nimeni nu este mai presus de lege – a transmis May, după ce Assange a fost reținut la Londra, pentru încălcarea termenilor eliberării pe cauţiune, în anul 2012. Pe numele său era emis un ordin de extrădare în Suedia, în baza unor acuzații de infracțiuni sexual. Sunt însă temeri că Assange ar putea ajunge de fapt în Statele Unite, unde ar risca pedespe mult mai grave, pentru dezvăluirile pe care platform WikiLeaks le-a făcut. 

Julian Assange este un whistleblower modern, un avertizor de integritate ce ar trebui protejat, e de părere Mircea Toma, de la Activewatch. Guvernul britanic a lucrat servil, iar cazul Assange arată că democrația este o glazură foarte subțire, comentează așadar Mircea Toma:

Mircea Toma: Julian Assange este un whistleblower, un whistlerblower modern. El a recolat informații de la un whistleblower tradițional, de exemplu Manning și le-a procesat și redistribuit către presă. A fost un intermediar. Dar activitatea lui se încadrează perfect la whistleblower pentru că informațiile pe care le-a pus la dispoziția publicului au fost de mare interes public.

Reporter: De ce susțineți acum, după reținerea sa, că „democrația are o glazură fină”? Dacă nu mă înșel, acesta este citatul dintr-o postare pe care o aveți pe Facebook.

M.T: În Statele Unite am crescut cu imaginea unei țări care prețuiește foarte mult democrația. Parte din instituțiile acestei entități trec peste orice granițe și au organizat în ultimii 10 ani o vânătoare globală împotriva Wikileaks și a lui Assange personal.

Rep: Cazul Assange acum arată, în continuarea a ceea ce spuneți și că nu poți să te ascunzi și nu poți să scapi de un establishment?

M.T: El a încercat. El în primul rând se teme pentru viața lui. Discuția despre condamnarea la moarte în Statele Unite este încă actuală. Chiar prim ministrul Australiei a evocat și această temere. Deocamdată Statele Unite îl urmăresc pentru că ar fi comis infracțiuni în spațiul digital. Îl tratează ca hacker. Dar temerea este că în Statele Unite discursul patriotard îl va transforma în trădător, ceea ce poate să îl coste mult mai mult. 

Rep: Cum s-a plasat Uniunea Europeană până acum față de Assange? Cum vi s-a părut poziția statelor membre?

M.T: Națiunile Unite au ieșit în urmă cu doi ani cu o declarație în care cereau să fie oprite demersurile pentru incriminarea lui Assange. E o structură globală în care sunt reprezentate mult mai multe țări decât în Uniunea Europeană. Deocamdată din Uniunea Europeană văd reacții ale organizațiilor neguvernamentale, Reporteri fără frontiere, Article 19, organizații care își consacră activitatea protejării dreptului cetățeanului la accesul la informații de interes public. 

Rep: Dar așteptați mai mult de la anumite guverne, de exemplu?

M.T: Comportamentul guvernului britanic este de membru supus al unei alianțe cu Statele Unite. Ei au intrat și l-au extras pe Assange. L-au arestat pentru clauzele de reținere la care fusese condamnat în urmă cu 7 ani. Extrădarea este pasul imediat următor. Dacă asta se va petrece și nu prea cred că nu se va petrece, atunci Uniunea Europeană prin Marea Britanie, practic, face jocul CIA. 

Rep: Tot la nivelul Uniunii Europene, al Parlamentului European, s-a aprobat recent un cadru mai larg de protecție pentru acești whistlebloweri. Se consideră că ei trebuie protejați mai bine. Ce să înțelegem? Că există un discurs duplicitar? Pe de o parte încerci să încurajezi oameni să facă un serviciu public și pe de altă parte, la nivel de guverne, lucrezi în complicitate cu alt establishment?

M.T: Nu aș reduce Uniunea Europeană la un guvern. Uniunea Europeană este totuși un spațiu în care se exprimă valori europene. Parlamentul European procesează valori și le convertește în legi. Această lege este semnul că democrația nu este o stare la care să ajungem, ci este o gherilă. O gherilă permanentă în care dacă nu aperi valorile adversarii tăi vor profita de facilitatea asta și vor impune propria lor regulă. Uniunea Europeană, așa cum o descrieți, prin această aparentă contradicție, de fapt este scena unei lupte în care sunt actori care apără liberattea de exprimare și actori care se împotrivesc. Ei se întâlnesc pe această scenă. Noi ar trebui să ne mobilizăm și să fim mai vizibili și mai activi pentru a proteja whistleblowerii în această speță concretă. Cred că pentru România acesta ar fi un foarte bun moment să trecem în revistă condiția whistleblowerilor din România. 

 

205

Facebook comments