Protestele de la Belgrad, Podgorița si Tirana, o primăvară balcanică?

belgrad.jpg

Mii de oameni continua sa ceara in strada demisia presedintelui Alexandr Vucic
Mii de oameni continua sa ceara in strada demisia presedintelui Alexandr Vucic

Au fost din nou proteste în Belgrad, așa cum se întâmplă de trei luni încoace.  Mii de persoane au fost duminică în stradă, manifestand în apropierea reședinței președintelui sârb Aleksandar Vucic, căruia îi cer demisia.  Proteste au fost organizate și în alte orașe din țară. Președintele Vucic a transmis în mai multe rânduri că nu va onora cererile protestatarilor privind alegerile anticipate și libertatea presei „chiar dacă vor ieși în stradă cinci milioane de oameni”.

Proteste sunt și în Muntenegru. Mii de oameni au cerut sâmbătă demisia președintelui  Milo Djukanovici şi a guvernului, pe care îi acuză de abuz în serviciu, corupţie şi clientelism, acesta fiind al cincilea protest organizat în ultimele două luni.

În vârstă de 57 de ani, Milo Djukanovic se află de trei decenii în fruntea micului stat adriatic cu o populaţie de 650.000 de locuitori, în calitate de prim-ministru sau de preşedinte. El a fost colaborator apropiat în anii 90 al fostului președinte sârb Slobodan Miloșevici, care a murit în martie 2006, în timp ce era judecat pentru crime de război de tribunalul de la Haga.

Partidul său, Partidul Democratic al Socialiștilor, este ramura muntegreană a fostului Partid Comunist Iugoslav. Odată cu trecerea anilor și schimbarea regimurilor, Milo Djukanovici s-a transformat într-un campion al democrației și a militat pentru integrarea tarii sale in NATO.
Muntenegru este membru al NATO şi candidat la aderarea la UE. Înaintea aderării, Muntenegru trebuie să elimine mai întâi crima organizată, corupţia, clientelismul şi birocraţia.

Tot sâmbătă, poliţia albaneză a intervenit  cu gaze lacrimogene împotriva demonstranţilor care încercau să pătrundă în clădirea Parlamentului de la Tirana. Opoziţia acuză puterea de corupţie, fraude electorale şi legături cu crima organizată.

La RFI, Miruna Butnaru Troncotă, lector universitar doctor la Departamentul De relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul SNSPA spune că putem vorbi de o primăvară balcanică. ”În această parte a lumii  temerile privind instabilitatea sunt mai mari. Vorbim de niște state fragile, niște state care și-au obținut cu sânge independența, niște state unde coooperarea interetnică este în continuare problematică. Un stat cum este Serbia care si-a lăsat în continuare neelucidată normalizarea relațiilor cu provincia Kosovo. Toate aceste elemente ne fac să ne gândim că alegerile anticipate sau plecarea de la putere a actualilor lideri ar putea naște reacții de contra revoltă și de o și mai mare instabilitate.“, explică specialistul.

Miruna Butnaru Troncotă, lector universitar doctor la Departamentul de relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul SNSPA