Pagina de istorie: Cum au grăbit disputele politice proclamarea Regatului României

coroana1.jpg

Coroana regală a României a fost turnată din oțelul unui tun otoman, la cererea regelui Carol I, ca simbol al independenței statului român, cucerită în războiul din 1877
Image source: 
Familia Regală a României

În 14 martie 1881, cu votul unanim al deputaților și senatorilor, România era proclamată Regat, iar Carol I era proclamat Rege. Ridicarea României la rangul de Regat avea sprijinul întregii elite politice. Însă proclamația ar fi trebuit să fie votată solemn în data de 10 Mai. Parlamentarii s-au grăbit însă să facă acest lucru în urma unei dispute între liderul conservator Titu Maiorescu și liberalii aflați la guvernare.

România și-a dobândit independența deplină după războiul purtat împotriva Imperiului Otoman în anii 1877 - 1878. Cel care a condus armata română pe câmpul de luptă a fost însuși Principele Domnitor Carol I. În urma războiului, România nu și-a dobândit doar independența, ci și provincia Dobrogea. A pierdut, în schimb, trei județe din sudul Basarabiei, anexate de Rusia. Imediat după semnarea tratatelor de pace care au pus capăt conflictului, Parlamentul i-a oferit lui Carol I apelativul de ”Alteță Regală”. Au urmat o serie de evenimente care au consolidat Dinastia. În lipsa unui moștenitor direct, Carol I a încheiat Pactul de Familie, prin care fiul fratelui său mai mare, Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, devenea Principe Moștenitor al României. Acesta era viitorul Rege Ferdinand I.

În acest context, în anul 1881, a apărut ideea de a proclama România Regat. Carol I ar fi vrut ca acest lucru să se întâmple solemn în 10 Mai, atunci când românii aniversau urcarea sa pe tron, precum și proclamarea independenței. Liderii politici l-au convins apoi ca proclamarea Regatului să aibă loc de ziua de naștere a Suveranului, în 8 aprilie. Însă, în cele din urmă, acest lucru s-a întâmplat mai devreme, în 14 martie. Nu a existat un motiv anume, ci doar o dispută parlamentară dură din 13 martie. Aflat în Opoziție, liderul conservator Titu Maiorescu i-a acuzat pe liberali că vor să instaureze republica. În replică, o zi mai târziu, liderii liberali au introdus o moțiune adoptată în unanimitate de parlamentari prin care România devenea Regat. Apoi, parlamentarii au mers la Carol I. Suveranul le-a spus că acceptă titlul, dar nu pentru sine, ci pentru mărirea României. A urmat o recepție sobră, potrivită cu firea noului Rege.

Încoronarea sa efectivă a avut loc în 10 Mai 1881. Carol I nu a dorit să aibă o coroană de aur, ci una de oțel, făurită din metalul unui tun turcesc capturat la Plevna. Noua coroană regală era simbolul unei țări puternice, care a devenit în deceniile care au urmat un adevărat arbitru al Balcanilor și o putere regională respectată.

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 14 martie 2019
120

Facebook comments