Timmermans, un puternic mesaj politic lansat din mediul universitar

timm.jpg

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans la ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa al Școlii Naționale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), București, 11 martie 2019
Image source: 
romania2019.eu

Dacă statul de drept este amenințat, iar presa este îngrădită, "democrația este reinterpretată pe ideea potrivit căreia câștigătorul ia totul". Iată ce a  declarat, luni, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, la București. El a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Școlii Naționale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Oficialul european s-a exprimat ferm în favoarea menținerii statului de drept, avertizând autoritățile de la București asupra modificărilor făcute la legile justiției.

Mai întâi de toate, poate că s-ar cuveni să ne gândim puțin la abordarea pioasă potrivit căreia spațiul universitar este o cetate cu totul desprinsă de politică, de disputele și preocupările legate de conducerea societății. De fapt, este unul dintre cele mai comode neadevăruri – în realitate, mediul universitar este locul în care se nasc ideile, se fac simțite disputele și nu odată, marile schimbări sau răsturnări din soceiatate își au originea în cetatea universitară.

Astfel că, și de data aceasta, festivitatea de decernare a titlului de doctor Honoris Cauza al SNAPA vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avut un puternic ecou politic, dincolo de aspectul pur academic.

Vorbim, pe de o parte, despre SNSPA, o instituție care se ocupă, printre altele, cu pregătirea viitorilor oameni politici și funcționari de rang înalt, din instituțiile publice românești sau europene - și trebuie spus că mulți dintre experții care au făcut posibilă terminarea cu succes a negocierilor de aderare sau care acum sunt implicați în președinția română a Consiliului Uniunii provin de aici, din SNSPA.

Pe de altă parte, vorbim despre Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, însărcinat, printre altele, cu supravegherea respectării normelor statului de drept în Uniunea Europeană – poziție din care s-a constituit într-un critic acerb al coaliției la putere la București.

Și nici numeroasele întâlniri din ultima vreme cu șefa guvernului român nu i-au schimnbat opinia: modificările legilor justiției încalcă normele statului de drept și reprezintă un pas înapoi făcut de România.

Vorbim, de asemenea, despre Frans Timmermans, reclamat la recent constituita și mult criticata Secție Specială pentru magistrați. Vicepreședintelui i se impută falsificarea raportului MCV, constituirea unui grup infracţional şi abuzul în serviciu.

Deși Comisia, prin purtătoriul de cuvânt a precizat că membrii Executivului european nu pot fi judecați în statele membre, totuși, plângerea a fost luată în evidență de recent înființata secție.

Având în vedere toate acestea și, în plus, accentele critice față de guvernare ale multora dintre cadrele didactice ale SNSPA, este clar că titlul academic acordat lui Trans Timmermans – aprobat în unanimitate de Senatul universității - are un caracter de mesaj politic. Și aceasta, într-un context marcat oricum de proteste din mediul universitar față de celebra deja Ordonanță 7. În sfârșit, de remarcat prezența pe scenă, alături de gazda evenimentului, a rectorului Remus Pricopie, a președintelui Senatului SNSPA, Profesorul Iordan Bărbulescu, a fostului ministru al Afacerilor Europene, Victor Negrescu, acum cadru didactic la SNSPA. Negrescu a demisionat din funcția guvernamentală cu puțin timp înainte de preluarea de către România a mandatului la președinția Consiliului Uniunii. După cum de remarcat a fost și discursul de deschidere al decanului Facultății de Științe Politice, Cristian Pîrvulescu.

Frans Timmermans nu a stat prea mult pe gânduri și, încă din startul intervenției sale, în prima sa lecție deschisă în calitate de doctor honoris cauza, a abordat problema statului de drept.

Timmermans a invocat declarația de la Roma, de acum mai bine de  60 de ani, care și-a propus să construiască o Europă unită, cu valori puternice, pace colectivă, libertate, democrație, drepturile omului și stat de drept.

De ce statul de drept? Conceptul de stat de drept, așa cum a apărut el după cel de-al doilea război mondial, se bazează foarte mult pe experiența pe care oamenii o aveau atunci, a spus Timmermans.

”Oamenii au asistat la atrocitățile împotriva umanității pentru că acestea păreau legale. Acele legi fuseseră votate în mod democratic. Așadar, dacă o democrație decide să introducă legi care încalcă drepturile fundamentale, trebuie să ne asigurăm că în Europa de după război așa ceva nu va mai fi posibil”, a declarat Frans Timmermans. El a atras atenția că o democrație este judecată mai degrabă după protecția oferită minorităților decât după felul în care transpune voința majorității. Și, într-un fel, toți suntem minoritari în Uniunea Europeană, printre cei 500 de milioane de locuitori ai blocului.

Acuzat de unele voci din cadrul coaliției de la București de practicarea dublului standard sau de faptul că nu ar fi la curent cu adevăratele probleme românești, Timmermans și-a exprimat în felul său susținerea față de România:

”În ultimii douăzeci ani de an, avantajul de a fi în poziția mea, de a avea traiectoria mea publică este că vă pot spune că am văzut evoluția României cu ochii mei. Și că era complet diferită la sfârșitul anilor ’80 și la începutul celor ’90. Dacă îmi spuneați atunci că România va fi un stat membru al Uniunii Europene în 2007, trebuia să ne încredințăm unui spital de boli mintale.

Dar poporul român a făcut acest lucru posibil. Și restul Uniunii Europene a făcut acest lucru posibil. Și a fost un eveniment istoric. Nu este niciun dubiu pentru mine că dacă nu făceați acest pas istoric, ceea ce Putin face acum în Ucraina, o făcea și în România”, a susținut Timmermans la capătul unui discurs încheiat în aplauzele audienței.

Europa, înainte de a fi cea a liberei circulații sau a monedei comune, este spațiul valorilor comune – a spus Timmermands în final, precizând că acesta este mesajul său pentru guvernul român. Nu înainte de a deplânge faptul că , de la ultimul raport MCV, România n-a înregistrat niciun fel de progrese în domeniul justiției.

296

Facebook comments