NATO nu renunță la scutul de la Deveselu și pregătește noi ”măsuri disuasive”

stoltenberg.jpg

Image source: 
AFP

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, consideră că afirmaţiile pe care le face Federaţia Rusă în privinţa scutului antirachetă de la Deveselu sunt ”un pretext” de a încerca să acopere problemele pe care le are cu respectarea prevederilor Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare în condițiile în care Moscova s-a dotat cu un număr considerabil de rachete, unele dintre acestea încălcând prevederile acestui acord. În plus, Meleşcanu a reiterat ideea că la Deveselu este doar un sistem defensiv. Între timp, și NATO ia tot mai ferm poziție în privința încălcării de către Rusia a tratatului denunțat din această cauză de către Statele Unite. 

”Toţi aliaţii sunt îngrijoraţi de dispariţia tratatului cu privire la armamentul nuclear cu rază de acţiune intermdiară (INF) încheiat în 1987 de Moscova şi Washington şi care a devenit cheia de boltă a securităţii Europei”, a recunoscut marți secretarul general al NATO Jens Stoltenberg în cursul unei conferinţe de presă. În aceste condiții, NATO pregăteşte ”măsuri disuasive” cu scopul de a consolida apărarea teritoriului blocului militar occidental în faţa ameninţării unor noi rachete ruse cu capacitate nucleară.

Acest subiect se află în centrul unei reuniuni a miniştrilor Apărării statelor mebre NATO, miercuri și joi, la Bruxelles, iar apoi al Conferinţei Securităţii de la Munchen, vineri şi sâmbătă, a anunțat secretarul general al NATO.

”Marele absent” al reuniunii NATO va fi Jim Mattis, fostul şef al Pentagonului, dat afară de Donald Trump, au deplâns reprezentanţi ai unor state membre europene. "Mattis era un aliat al NATO. Îl com asculta cu multă atenţie pe Patrick Shanahan, fără să ştim dacă el are vocaţia de a deveni noul secretar al Apărării şi nici dacă politica lui Mattis va fi continuată sau nu”, a declarat un diplomat european.

Hotărârea Statelor Unite şi a Rusiei de părăsi Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) îi îngrijorează pe europeni, întrucât ”ei sunt primii expuşi”. ”Retragerea Statelor Unite va avea loc în 60 de zile, iar noi îndemnăm Rusia să profite de acest termen pentru a salva tratatul”, a pledat în acest context Jens Stoltenberg.

Acordul, încheiat în 1987 de către preşedinţii american Ronald Reagan şi sovietic Mihai Gorbaciov, a eliminat din Europa o întreagă clasă de rachete terestre de croazieră şi balistice - americane şi sovietice - cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.

SUA şi NATO acuză Moscova că a încălcat Tratatul INF prin desfăşurarea noii sale rachete de croazieră, Novator 9M729.  De altfel, Stoltenberg a acuzat că Moscova continuă să dezvolte rachete capabile să transporte încărcătură nucleară, încălcând astfel tratatul bilateral cu SUA, şi şi-a echipat mai multe batalioane cu aceste rachete.

La începutul lunii februarie, Washingtonul a anunţat că se va retrage din INF, ceea ce a determinat Rusia să decidă suspendarea participării sale la acest tratat. Stoltenberg i-a solicitat ieri Rusiei să nu irosească ''ultima şansă de a adopta calea responsabilă'', deşi a precizat că NATO trebuie să se pregătească pentru o lume fără tratatul privind forțele nucleare intermediare. Totuși, el a sugerat că înarmarea nuclear nu reprezintă o variantă. ''Nu intenţionăm să desfăşurăm în Europa noi rachete nucleare cu baza la sol'', a explicat Jens Stoltenberg. ''Nu trebuie să replicăm exact ceea ce face Rusia, dar trebuie să fim siguri că avem (mijloace de) apărare şi descurajare eficiente'', a adăugat el.

Între aceste sisteme se numără și cel de la Deveselu căruia secretarul general al NATO i-a luat din nou apărarea: Sistemul de apărare antirachetă din România şi Polonia este pur defensiv şi este dotat numai cu interceptori neînarmaţi, iar aici nu vor staţiona rachete ofensive, a insistat Stoltenberg.