De ce are România o presă internațională atât de proastă?

dancila_si_dragnea.jpg

Premierul Viorica Dăncilă și președintele PSD, Liviu Dragnea, au anunțat împreună modificările din Guvern
Premierul Viorica Dăncilă și președintele PSD, Liviu Dragnea, au anunțat împreună modificările din Guvern
Image source: 
Youtube

Un val de articole critice la adresa guvernului român s-a făcut simțit în presa internațională, în preajma preluării de către București a președinției rotative a Consiliului UE. De ce România a ajuns să aibă o presă atât de proastă în această perioadă? Consultantul politic Radu Magdin vine cu câteva explicații.

O parte a explicației ține de factori interni, o alta, de factori externi și de context.

Să începem cu factorii interni. În ultuima perioadă, am avut o foarte slabă preocupare în ceea ce privește imaginea în exterior. Imaginea externă însemnă și felul în care discuți cu presa străină, fie că vorbim despre corespondenții străini de la București, de jurnaliști care vin la București pentru o anumită poveste locală sau regională ori întâlniri cu presa străină, cu ocazia unei vizite de stat.

Neavând o strategie clară de promopvare a imaginii, neavând un narativ acasă și promovabil afară, tot ce s-a auzit a fost reîntoarcerea la elementele pentru care România a fost cunoscută în trecut: o țară coruptă, disfuncțională din punct de vedere politic și cu eventuale elemente periodice de incompetență, ceea ce ar fi o noutate. Pentru că, obișnuiți cu ideea că România ar fi o țară curuptă, oamenii încep să se întrebe dacă cei din România chiar sunt competenți. Sunt întrebări pe care și cetățenii români și le pun, dar aceasta este o altă chestiune.

Dacă ținem cont de factorii externi și de logica în care funcționează presa străină, cred că aici lucrurile țin și de educația responsabililor noștri de a se mula pe anumite trenduri externe. De exemplu, poți face parte din conversația europeană , din jocul european de idei, dar pentru asemenea lucruri pur și simplu nu a existat apetit.

Ca să vă dau un exemplu, fie că vorbim despre președinte, premier sau minstru de externe, relația cu mass-media străină este de cele mai multe ori pasivă și defensivă, în sensul că noi așteptăm ca ei să scrie ceva pentru a reacționa.

Nu au cum să iasă povești bune despre România dacă nu ai o strategie proactivă de relaționare cu presa străină și dacă nu sunt pregătite narativele din timp.

Un alt motiv pentru care actuala guvernare de la București are o problemă cu presa străină este că, tradițional, la noi intelectualittea a fost de dreapta. Nu că PSD ar fi de stânga - în momentul de față este un partid conservator care mai păstrează niște măsuri de stânga.

Iar oamenii cu care jurnaliștii interacționează, analiști, societate civilă, alte surse, alți oameni citabili, vin mai ales din cealaltă parte. Din discuțiile cu astfel de oameni, jurnaliștii care vin în România încearcă să-și formeze o opinie.

Sigur că, înainte de a veni pentru a scrie o poveste despre România, ai deja o direcție, dar direcția se poate schimba, dacă un număr suficient de interlocutori vin să-ți spună că poate precepția ta, de la distanță, nu e cu adevărat consecventă cu ceea ce se întâmplă în plan local. Și, în general, presa străină caută să se asigure că are și o voce din zona alternativă, tocmai pentru a da un anumit echilibru. Or, în contextul în care nu a existat un dialog, și poveștile au ieșit pe măsură – pe măsura interesului.

Apoi, contează foarte mult și ce se întâmplă concret. De exemplu, dacă ești o publicație economică, privești lucrurile din perspectiva acțiunilor - dacă românii au făcut mai multe listări pe bursă, cum face Polonia sau alte țări din regiune, e de mai mare interes . Dacă veștile care vin din România sunt mai degrabă în sensul că înainte de Crăciun s-a dat o ordonanță, chiar dacă anumite aspecte pot fi populare intern – să spunem că o parte dintre români nu au o simpatie față de bănci, legitim sau nu – vei câștiga voturi intern dar nu are cum să te laude presa economică internațională.

Toate aceste ingrediente au contribuit la un val negativ fără precedent : o combinație de lipsă de interes, lipsă de acțiune, valul majoritar intelectual care nu e deloc favorabil majorității parlamentare dar și faptul că pur și simplu, politica externă nu a primat în cadrul preocupărilor”, spune la RFI Radu Magdin.

radu-magdin-fb.jpg

Radu Magdin
Radu Magdin
Image source: 
Facebook
320

Facebook comments