Summit la București – ziua energiei, transporturilor și digitalului

i3_presidency.jpg

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică ce reuneşte 12 state ale UE între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră
Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică ce reuneşte 12 state ale UE între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră
Image source: 
presidency.ro

Summitul "Iniţiativei celor Trei Mări", ce reunește la București șefi de stat și importanți oameni de afaceri, continuă astăzi la Palatul Cotroceni cu o sesiune plenară dedicată domeniilor energiei, transporturilor şi interconexiunii digitale.

Cel de-al treilea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, găzduit de preşedintele Klaus Iohannis, are loc la Bucureşti şi se desfăşoară timp de două zile, fiind prezenți preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, nouă şefi de stat, doi preşedinţi de Parlamente naţionale, un prim-ministru şi un ministru al Afacerilor Externe.

La acest eveniment participă şefi de stat şi reprezentanţi ai acestora din 12 ţări din Europa Centrală şi de Est: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Președintele Klaus Iohannis spune că summitul reprezintă oportunitatea politică de a valida liniile directoare strategice care stau la baza dezvoltării viitoare a ”Iniţiativei celor Trei Mări”. Astfel, această platformă politică flexibilă are ca prim obiectiv dezvoltarea economică a statelor din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est, prin creşterea interconectivităţii, în special pe axa Nord-Sud, dar nu numai, în trei domenii principale - transport, energie, digital - şi stimularea competitivităţii economiilor statelor participante.

Al doilea obiectiv vizează creşterea convergenţei reale între statele membre ale UE, contribuind astfel la întărirea unităţii şi coeziunii în cadrul Uniunii, pentru a permite continuarea politicii de integrare europeană, ca bază pentru relansarea proiectului european. În al treilea rând, Iniţiativa are rolul de a contribui la consolidarea relaţiei transatlantice, prin încurajarea prezenţei economice a SUA în regiune drept catalizator pentru o cooperare consolidată şi ca parte a parteneriatului transatlantic.

Statele Unite ale Americii, care sunt prezente prin secretarul energiei, dar și mai mulți oameni de afaceri, transmit că o nouă infrastructură energetică este esenţială pentru susţinerea unei integrări economice mai profunde şi deschiderea accesului la noi pieţe. Chiar președintele Trump spune, într-un mesaj către Klaus Iohannis, că Iniţiativa celor Trei Mări are un potenţial enorm de a furniza rezultate în aceste domenii şi în alte sectoare importante de cooperare.

Rolul României este evident, odată ce evoluţia Iniţiativei lansate de Croaţia şi promovată de Polonia cu precădere pe dimensiune americană a dobândit toate ancorele necesare coerenţei şi atractivităţii pentru toate statele din regiune, spune la RFI analistul de politică externă Iulian Chifu. Este o performanţă ca, în regiunea unde ambiţiile sunt proporţionale cu tinereţea noilor state şi unde mulţi revendică statutul de lideri regionali, negând fireşte ambiţiile celorlalţi, în regiunea unde divergenţele între diferiţii actori sunt în continuare relevante, în regiunea unde formatul Vişegrad 4, de exemplu, nu mai e capabil să livreze soluții din cauza acestor divergenţe, munca asiduă şi minuţioasă, negocierea şi îndrăzneala de a căuta proiectul comun a reuşit să aducă 12 state să achieseze la o agendă de importanţă egală pentru toate.

Aici rezidă avantajele României, manifestate prin activitatea pe dimensiunea Afacerilor Externe, la nivel guvernamental şi la nivelul Preşedinţiei, care a asumat conceptual acest proiect: ancorarea sa în spaţiul partenerilor strategici obligatorii - Statele Unite, Uniunea Europeană, Germania (şi e aici vorba despre efortul României de a contura perfect şi a evita contradicţiile ce generau reticenţele iniţiale ale Comisiei Europene, preşedintele Jean-Claude Juncker venind la Bucureşti deopotrivă cu ministrul de externe german Heiko Maas şi cu secretarul american pentru energie, Rick Perry).

Este vorba despre interese directe ale actorilor implicaţi, ale tuturor actorilor implicaţi: angajarea constantă şi puternică a Statelor Unite în regiune, şi în Europa pe de-a-ntregul, prin proiectul investiţional de 100 miliarde de euro şi oportunităţi pentru vânzarea LNG şi a gazului de şist din care provine, care generează securitate energetică şi reduce dependenţa de Rusia.

Se mai adaugă, fireşte, angajarea Uniunii Europene prin crearea unui spaţiu de relansare a motorului de dezvoltare economică al UE concomitent cu dezvoltarea regiunii şi convergenţa faţă de statele vest-europene, necesare celor 12 state membre ale I3M; atractivitatea proiectelor investiţionale de asemenea pentru Germania, devenită invitat special şi observator în proiect. Nu în ultimul rând, angajarea neutrei Austrii în aceste proiecte şi menţinerea sa în siajul intereselor regiunii.

Şi nu trebuie să uităm antrenarea în proiect a partenerilor privaţi, zonei de afaceri, societăţii civile şi grupurilor de reflecţie, o altă marcă a abordării europene integrate a României, ce creează rezilienţă societală pentru proiect. Peste toate, mai putem adăuga un element esenţial, cel al proiectelor concrete aflate pe masă: BRUA, Fairway Danube (mentenanţă şi reabilitare a canalului navigabil al Dunării), Modernizarea şi dezvoltarea liniei de cale ferată Constanţa-Gdansk, Soluţii de interoperabilitate pentru un sector energetic digitalizat şi sustenabil în domeniul stocării energiei, Bursa de transporturi în regiunea I3M şi Platforma de monitorizare a bazinelor hidrografice în regiunea I3M, mai spune la RFI Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning.