Codul de Procedură Penală a trecut de Senat

justitie.jpg

Image source: 
pixabay.com

Controversatele amendamente aduse Codului de Procedură Penală de coaliția PSD-ALDE au trecut de Senat. Ele intră în dezbaterea Camerei Deputaților, for decizional. Proiectul PSD şi ALDE a fost adoptat cu 74 de voturi "pentru" şi 28 "împotrivă".

Senatorii au dat undă verde tuturor modificărilor la Codul de procedură penală propuse în raportul Comisiei speciale pentru legile justiţiei condusă de Florin Iordache. PNL și USR au votat împotrivă și au anunțat că vor contesta amendamentele la Curtea Constituțională. Unul dintre cele mai controversate prevede că rejudecarea dosarului se poate cere dacă judecătorul nu a redactat si semnat motivarea deciziei. Deputatul USR Stelian Ion afirma că această modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, să ceră repunerea în instanţă a dosarului "Referendumul", în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce, judecătorul care a soluţionat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat şi semnat motivarea deciziei.

Alte modificari stabilesc faptul că procurorul poate dispune măsura controlului judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar dacă probele dintr-o înregistrare sunt obţinute în mod nelegal, procurorul poate să le distrugă şi întocmeşte un proces-verbal şi îl va depune la dosarul în cauză. În forma actuală, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dar fără a fi specificat un termen limită. Schimbări intervin și în cazul arestului preventiv: instanţa de judecată poate decide măsura doar dacă din probe rezultă indicii temeinice, fiind eliminată formularea “suspiciuni rezonabile”.

O altă prevedere introduce un termen de până la 6 luni de la săvârşirea unei infracţiuni pentru depunerea unui denunţ iar un dosar este clasat dacă nu e trimis în judecată în cel mult un an. Dezvăluirile în timpul urmăririi penale referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii sunt interzise în timp ce convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore. UDMR a anunţat că susţine proiectul pentru a evita noi decizii al CEDO de condamnare a României, iar proiectul vine să rezolve o parte din aceste probleme.

98

Facebook comments