Nou episod diplomatic tensionat între Haga și Ankara

Ankara l-a convocat vineri pe însărcinatul cu afaceri olandez în Turcia, căruia i-a transmis ”condamnarea” sa, la o zi după ce deputaţii olandezi au adoptat o moţiune care îndeamnă la recunoaşterea genocidului armenilor de acum un secol. Votul a fost masiv : 142 de voturi la trei. Moțiunea a aprobat totodată timiterea unui reprezentant al Guvernului la Erevan pe 24 aprilie, la comemorarea masacrului comis în perioada 1915-1917 în timpul Imperiului otoman. Executivul olandez s-a distanţat de moţiunea parlamentară.

Armenii spun că un milion şi jumătate de semeni ai lor au fost ucişi în mod sistematic și  numeroşi istorici din peste 25 de ţări - între care Franţa, Italia şi Rusia - au recunoscut că a avut loc un genocid. Cu toate acestea puține sunt statele care au recunoscut oficial acest lucru. Acum, deputaţii olandezi au făcut un pas către recunoaşterea genocidului armean. Ei nu au și sprijinul guvernului care prin vocea ministrului de externe Sigrid Kaag a spus că, deși ”aduce omagiu victimelor şi rudelor tuturor masacrelor minorităţilor”, a executivul olandez nu se va pronunţa dacă este vorba sau nu de un genocid în cazul armenilor. Prudența e explicabilă : Ankara s-a declarat deja contrariată de votul parlamentar. Mai mult, ca un semn al iritării, Ankara a evocat, în legătură cu Olanda, masacrarea a peste 8.000 de băieţi şi bărbaţi musulmani la Srebreniţa, în 1995, recunoscută drept ”genocid” prin mai multe hotărâri ale justiţiei internaţionale. Or, enclava Srebreniţa se afla sub protecţia Căştilor Albastre olandeze, iar Haga a fost găsită vinovată - în parte - de moartea a 350 de musulmani. ”Deciziile nefondate luate de Parlamentul unei ţări care a închis ochii la genocidul de la Srebreniţa (...) nu au niciun loc în Istorie”, a subliniat Ministerul turc de Externe. Ankara a anunţat totodată că a ”luat notă” de atitudinea Guvernului olandez, care s-a distanţat de moţiunea adoptată de deputaţi. Votul deputaţilor olandezi are loc în contextul în care relaţiile bilaterale se află la cel mai scăzut nivel, după ce Olanda a anunţat, la începutul lui februarie, retragerea ambasadorului său de la Ankara după ce acestui i-a fost interzisă intrarea în Turcia ca urmare a refuzului Olandei de a găzdui în martie 2017 mitinguri electorale în favoarea președintelui turc Recep Tayyp Erdogan.