Cheltuielile militare, mărul discordiei în NATO

stoltenberg.jpg

Image source: 
AFP

Împărţirea ”poverii” financiare între aliaţi şi temerile americane cu privire la o iniţiativă în domeniul Apărării europene au pus la încercare unitatea NATO în cursul reuniunii ministeriale a Alianţei Nord-Atlantice care a început ieri la Bruxelles, comentează France Presse. Prima zi a reuniunii miniştrilor Apărării, ziua de miercuri, a fost consacrată adoptării a două noi structuri de comandament şi unei discuţii delicate despre contribuţiile la cheltuieli, purtată în urma presiunii secretarului american al Apărării Jim Mattis.

”Statele Unite au propus să găzduiască noul comandament însărcinat cu securizarea comunicaţiilor maritime a deplasărilor de trupe şi de material la Atlantic, iar germanii pe cel de susţinere logistică în Europa. Decizia cu privire la instalaţii şi efective va fi luată la următoare reuniune, în iunie”, a anunţat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg. Statele Unite au anunţat, de asemenea, o nouă creştere cu 35% a bugetului alocat desfăşurării de militari americani în Europa în 2019, la 6,9 miliarde de dolari, după o creştere de 40% în 2018. ”Este un îndemn ca europenii să facă mai mult pentru apărrarea lor”, a comentat norvegianul Jens Stoltenberg înainte să înceapă reuniunea. ”Avem nevoie de mai mulţi bani, de mai multe capacităţi şi de mai multe contribuţii”, a insistat el. Aliaţii s-au angajat să îşi ridice cheltuielile militare la 2% din PIB până în 2024. ”S-au înregistrat multe progrese, dar mai rămân multe de făcut. Ţine de credibilitatea noastră”, a insistat el în condițiile în care doar opt din cele 28 de state membre NATO vor fi în măsură să cheltuiască 2% din PIB în domeniul Apărării în 2018, şi 15 în 2024.

Însă nu numai banii au fost un subiect delicat în cadrul primei zile a reuniunii NATO : recenta relansare a Europei Apărării a stârnit de asemenea discuții. ”Uniunea Europeană nu trebuie să se substituie la ceea ce face NATO” şi nu trebuie să-şi închidă pieţele Apărării americanilor şi altor ţări care nu sunt membre ale Uniunii, a avertizat fățiș Jens Stoltenberg. Statele Unite, Canada, Norvegia, Islanda şi Albania şi-au exprimat, la rândul lor, îngrijorarea, potrivit unei surse diplomatice din cadrul NATO. Principala temere a americanilor este închiderea pieţelor apărării de către statele membre ale Uniunii Europene, în beneficiul întreprinderilor europene. De partea lor, surse diplomatice europene au comentat că ”este necesară o relaţie de egalitate, deoarece ţările europene nu pot să furnizeze echipamente de apărare pe piaţa americană”

În fine, la reuniune s-a făcut simțită și răceala între Washington şi Ankara, care deţine a doua cea mai puternică armată în NATO. Operaţiunea militară turcă în nordul Siriei contra forţelor kurde aliate Washingtonului a slăbit lupta împotriva organizaţiei Statul Islamic, a reproşat zilele trecute Washingtonul. Rex Tillerson se duce azi și mâine la Ankara cu scopul de a încerca să demineze această criză, iar Jim Mattis s-a întâlnit cu omologul său turc Nurettin Canikli, în marja reuniunii NATO. ”Problema va fi soluţionată în mod bilateral, între Statele Unite şi Turcia”, apreciază o sursă diplomatică europeană de la Bruxelles.

920

Facebook comments