Pagina de istorie: Principiul libertății religioase, proclamat pentru prima dată în lume în Transilvania

dieta_de_la_turda.jpg

”Declarația Dietei de la Turda privind libertatea religioasă și de conștiință” - pictură de Aladár Körösfői-Kriesch (1863–1920)
Image source: 
Muzeul de Istorie Turda / Public Domain

În această lună se împlinesc 450 de ani de la Declarația adoptată de Dieta de la Turda, primul parlament din lume care a votat principiul libertății religioase. Ca urmare a legilor votate la Turda, Transilvania a reușit să evite conflictele religioase majore, iar principiile adoptate în anul 1568 au reprezentant temelia libertăților civile care au alcătuit structura ideologică a modernității în Europa.

Vreme de mai mult de o mie de ani, lumea occidentală a fost zguduită de persecuții religioase. Încă din perioada Imperiului Roman au existat conflicte între adepții păgânismului și cei ai creștinismului, iar apoi între adepții diferitelor doctrine creștine. Marea Schismă care a împărțit Creștinătatea între catolici și ortodocși a fost un astfel de conflict, la fel ca și Reforma inițiată de Martin Luther acum 501 ani.

Unul dintre cele mai sensibile puncte de pe harta religioasă a Europei era în vremurile acelea Transilvania. Aici se întâlneau biserica de rit bizantin cu cea de rit latin, dar și diversele curente protestante.

Acum patru secole și jumătate, figura centrală a vieții publice transilvănene era Ioan Sigismund Zapolya, ultimul nobil maghiar care a purtat titlul de rege al Ungariei, la care a renunțat în favoarea celui de principe al Transilvaniei. Ioan Sigismund Zapolya s-a născut catolic, a devenit lutheran, apoi calvin și în cele din urmă a îmbrățișat religia unitariană, o variantă radicală a Reformei protestante, care neagă Sfânta Treime.

În acea perioadă, în Europa, domina principiul Cujus regio, ejus religio est, adică cine domnește asupra unui teritoriu își impune religia. Drept urmare, Ioan Sigismund Zapolya a încercat să împună tuturor locuitorilor Transilvaniei credințele religioase pe care le îmbrățișa de-a lungul anilor. Astfel, principele protestant a intrat în conflict cu secuii catolici, care, conduși de franciscani, au repurtat o însemnată victorie militară, aniversată în fiecare an prin pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu Ciuc.

Transilvania era în pragul unui război civil devastator, pentru că era împărțită între diferite etnii și confesiuni: erau românii de confesiune greco-orientală, secuii catolici, sașii lutherani, maghiarii calvini sau unitarieni, dar și armeni sau evrei. Astfel că în ianuarie 1568, Dieta Transilvaniei, întrunită la Turda, a fost nevoită să ia o decizie radicală pentru acele vremuri: a permis fiecărui locuitor al Principatului să își aleagă liber religia. Aplicarea principiului libertății religioase a prevenit izbucnirea unor războaie civile devastatoare în Transilvania. Și aceasta chiar dacă, trei ani mai târziu, Dieta Transilvaniei, întrunită la Târgu-Mureș sub conducerea principelui Ștefan Bathory a restrâns libertatea religioasă și a instituit doar patru religii recepte: catolicismul, lutheranismul, calvinismul și unitarianismul, în timp ce confesiuni precum cea greco-orientală, adică ortodoxă, armeană sau mozaică erau doar tolerate.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 11 ianuarie 2018
715

Facebook comments