Pagina de istorie: Ziua în care Rusia a devenit, pentru prima dată, vecina românilor

razboi_ruso-turc.jpg

Bătălia de la Cahul (sudul Basarabiei) din 1770. Pictură de Daniel Chodowiecki (1726-1801)
Image source: 
Wikipedia / public domain

În data de 9 ianuarie 1792, Rusia devenea pentru prima dată în istorie vecina unui stat românesc. La capătul unui război cu Imperiul Otoman, Rusia anexa teritoriile fostei provincii otomane Edisan și își fixa frontiera pe Nistru. Însă anexarea acestui teritoriu era pentru Imperiul Rus doar un pas spre cucerirea Constantinopolelui. Expansiunii rusești i-au căzut victime și românii.

Secolul al XVIII-lea a cunoscut o serie de conflicte sângeroase între otomani și ruși, care au dus la expansiunea rusească în nordul Mării Negre și la pierderea unor teritorii considerabile pentru otomani.

Un prim conflict care a opus Rusia și Imperiul Habsburgic, pe de o parte, și Imperiul Otoman, a avut un sfârșit fericit pentru români. Habsburgii au înapoiat Principatului Valahiei Oltenia, pe care o anexaseră prin Pacea de la Passrowitz în 1718. A urmat războiul ruso-turc din 1768 - 1774, la finalul căruia otomanii au fost înfrânți. Turcii au oferit rușilor o serie de teritorii, Hanatul Crimeii a fost declarat independent și scos de sub suzeranitatea Porții Otomane, iar Austria a primit partea de nord a Principatului Moldovei, Bucovina de azi. După acest război, rușii au lichidat Siciul cazacilor zaporojeni, apoi, în 1781, au anexat Hanatul Crimeii.

A urmat un nou conflict între Poarta Otomană și Rusia, între 1787 și 1792. Și acest război s-a terminat dezastuos pentru otomani. Ei au fost nevoiți să recunoască anexarea Crimeii și au cedat Rusiei provincia Edisan, a cărei graniță era pe Nistru. Pentru prima dată, astfel, Rusia devenea vecina statelor românești.

De la bun început, rușii și-au manifestat intenția de a anexa principatele românești. Mai întâi, în regiunea dintre Nistru și Bug a fost creat un principat fantomă, Noua Moldovă. Acesta era o creație administrativă rusească pe un teritoriu pe care se aflau numeroase sate românești. Noua Moldovă avea și scopul de a atrage coloniști români în teritoriile de la nord de Marea Neargă din care fuseseră izgoniți tătarii nogai. Însă granița nu a rămas pe Nistru decât 20 de ani.

În anul 1806, rușii au pornit un nou război contra Imperiului Otoman, încheiat în anul 1812. Inițial, rușii au cerut fixarea graniței pe Dunăre și anexarea Principatelor Valahiei și Moldovei, care urmau să fie unificate într-o gubernie rusească intitulată pompos Regatul Daciei. Însă, în cele din urmă, rușii au anexat doar Moldova dintre Prut și Nistru, pe care au denumit-o Basarabia.

Vecinătatea rusească a avut consecințe nefaste pentru români. Chiar dacă românii au recuperat trei județe din sudul Basarabiei în 1856, Rusia le-a anexat din nou, în 1878, la finalul unui nou război contra turcilor, la capătul căruia România, condusă de Carol I, și-a dobândit independența. La finalul Primului Război Mondial, România a recuperat Basarabia, iar granița a fost restabilită pe Nistru. Însă doar pentru 22 de ani, pentru că, în 1940, rușii au anexat din nou pământul dintre Prut și Nistru.

În 1941, România a intrat în Cel de-al Doilea Război Mondial, tocmai pentru a recupera Basarabia, însă, la finalul războiului, acest teritoriu a fost din nou ocupat de ruși. De data aceasta, rușii nu s-au mulțumit cu atât, ci au impus în România un regim dictatorial comunist care a rezistat până în anul 1989.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Rubrica Pagina de istorie din 9 ianuarie 2018