2018 – anul transformărilor în UE

p0153320006.jpg

Steagul European la Haga
UE se pregateste pentru un an dificil
Image source: 
@European Communities

In 2018, UE va termina negocierile de divorț cu Regatul Unit, va demara discuțiile pentru următorul cadru financiar și va încerca să se doteze cu o politică de azil si imigrație. Planurile fără precedent ale europenilor in materie de apărare sunt si ele pe agenda. Iar în 2018 la Bruxelles va continua criza catalana, exportata aici prin exilul lui Carles Puigdemont ca și criza poloneză care a dus la activarea, fără precedent, a articolului 7 împotriva Poloniei. 

Europenii și britanicii își negociază divorțul iar discuțiile comerciale sunt prevăzute să demareze în luna martie.

Până atunci, negociatorii ambelor părți perfectează acordul de retragere care privește soarta cetățenilor și relațiile între cele doua Irlande ca și banii pe care Londra îi mai datorează Uniunii Europene.

In martie se intră în cel mai dificil subiect, cel al acordului comercial între Bruxelles și Londra, un acord a cărui natură si implicații nu sunt încă cunoscute. Negocierile vor lua sfârșit în octombrie, iar ieșirea din UE a Regatului Unit în 2019 va fi urmată de perioade de tranziție.

Toate astea sunt necesare din cauza atitudinii Regatului Unit, subliniază europenii, prin vocea lui Michel Barnier care explica acestea în 19 decembrie la Bruxelles.

Iar pentru că ne apropiem cu pași repezi de 2020, UE pune pe masă în 2018 propunerile pentru următorul cadru financiar, care va fi puternic afectat de Brexit. Bani mai puțini, prin plecarea unui contribuitor de primă mâna, ambiții mari – următorul cadru financiar se arată cel mai dificil de negociat din istoria comunitară. Politici comune robuste precum agricultura și politicile regionale ar putea fi mult văduvite.

Cu toate acestea, fiindcă britanicii pleacă, UE crede că este în fine liberă să-și dezvolte o politică de apărare, pe care Londra a boicotat-o mereu.

Dar înainte de a fi capabilă de o asemenea ispravă, UE se mulțumește să-și pună cât de cât la punct industria de apărare. Cooperare în acest sens a fost lansată acum la Bruxelles, ea va continua anul viitor. Iar în luna iulie are loc la Bruxelles și summitul NATO.

Migrația este un subiect din ce în ce mai puțin la modă, dar nu cu mai puțin important. In 2018 europenii se ambiționează și vor sa se doteze cu o politică reformată a azilului pe care ar trebui s-o adopte prin consens în primăvară.

Negocierile nu se arată ușoare și se prea poate ca acest consens să nu fie găsit la timp și să se procedeze la un vot în luna iunie.

Alegerile din Catalonia din 21 decembrie au dus la o victorie a forțelor separatiste fără  a contribui la rezolvarea crizei catalane. Fostul lider catalan Carles Puigdemont se află tot la Bruxelles și aici va și rămâne, întrucât mandatul de arestare spaniol este mai departe în vigoare.

Criza catalană , exportată aici în octombrie continuă deci, fără ca instituțiile UE să-i acorde vreo atenție lui Puigdemont.

In fine, Polonia a primit un cadou de Crăciun inedit din partea Comisiei Europene: în 20 decembrie, aceasta a activat articolul 7 împotriva Varșoviei, un gest fără precedent în cei 60 de ani de construcție comunitară.

Polonia e un copil rău, dar iubit. Vice Președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, spunea că această decizie a fost luată cu mare părere de rău.

Polonia va fi  probabil convocată în 2018 de miniștrii europeni pentru a se explica si a-și pleda cauza privind distrugerea statului de drept și încălcarea gravă si persistentă a valorilor UE.

Un vot prin unanimitate a șefilor de stat si de guverne, probabil în noiembrie 2018, ar putea duce la suspendarea unor fonduri europene și chiar a dreptului de vot al Poloniei. Există însă posibilitatea ca Ungaria sa blocheze procedurile, dar se prea poate să fie scoasa din joc între timp dacă Articolul 7 este activat și în privința sa.

Si iată cum UE pășește în 2018 plină de neîncredere si având în fața sa zile grele și triste care o vor duce mai aproape de pierderea Regatului Unit și vor adânci poate în criza sa de imagine care durează de aproape zece ani.

 

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan
348

Facebook comments