Încep audierile pentru noua Comisie Europeană

Luni încep audierile candidaţilor la posturile de comisari europeni, aceștia apărând în fața Parlamentului European până pe 7 octombrie. Dintre candidați, relatează France Presse, cel puţin cinci sunt luaţi în colimator din cauza profilului lor sau a posibilelor conflicte de interese.

Audierea viitorilor comisari este un exerciţiu democratic care ar putea complica misiunea lui Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene. În principiu, există un acord între cele două mari partide reprezentate în Parlamentul European, social-democraţii şi conservatorii, care ar trebui să închidă ochii la unele reproşuri şi să-i permită lui Jean-Claude Juncker să dispună de o echipă funcţională începînd cu data de întîi noiembrie.

În realitate, există zone de umbră pe care mulţi deputaţi vor să le examineze mai îndeaproape.

Printre cei vizaţi se numără conservatorul britanic Jonathan Hill, care ar trebui să se ocupe de serviciul financiar, spaniolul Miguel Arias Canete, căruia ar trebui să-i revină tot ce ţine de climă şi de energie, maghiarul Tibor Navracsics, repartizat la educaţie şi cetăţenie și francezul Pierre Moscovici, căruia i s-au promis afacerile economice.

Comisiile de specialitate ale Parlamentului European vor audia individual comisarii europeni-desemnați în vederea evaluării lor și a votului final pe care forul legislativ european urmează să-l dea în 22 octombrie asupra comisiei în ansamblu.

În mod normal, în cadrul comisiilor, membrii nu dau un vot direct asupra comisarului-desemnat pe care forul europarlamentar respectiv l-a audiat, dar în lipsa unor acorduri politice se poate ajunge și la vot. În orice caz, audierile din comisii s-au dovedit decisive în trecut, când anumiți comisari-desemnați s-au văzut nevoiți să se retragă din Comisia Europeană care urma să fie numită, ca urmare a evaluării negative din comisia europarlamentară în care au fost audiați.

Probleme pentru 5 viitori comisari?

Agenția France Presse scrie că cinci candidați sunt luaţi în colimator din cauza profilului lor sau a posibilelor conflicte de interese.

Spaniolul Miguel Arias Canete, desemnat pentru Energie şi Climat, este de departe cel mai controversat. Deşi a renunţat la participaţiile în cadrul unor companii petroliere, rudele sale rămân acţionari în aceste societăţi, ceea ce deplâng numeroase organizaţii neguvernamentale şi Verzii, care îl consideră ”mai competent în ceea ce priveşte petrolul decât energia regenerabilă”. Canete a vorbit şi despre ”superioritatea sa intelectuală” în faţa unei candidate socialiste în campania pentru alegerile europene. Eliminarea sa pur şi simplu pare puţin probabilă, deoarece PPE, al cărui membru este, ar putea cere în schimb capul unui socialist. El ar putea să primească însă un alt portofoliu.

Jonathan Hill, britanic, eurosceptic şi fost lobbyist, cumulează mai multe probleme. Atribuindu-i Serviciile Financiare, Jean-Claude Juncker a făcut o concesie majoră Marii Britanii. Rezumând starea de spirit a numeroşi deputaţi, Udo Bullmann (SPD) se întreabă dacă ”Hill va fi independent sau va încerca să apere interesele City din Londra”. Și asta pentru că Londra ”a luptat împotriva tuturor măsurilor adoptate de Uniunea Europeană pentru a controla mai bine mediul financiar”. Este ”uluitor”, denunţă deputatul ecologist Philippe Lamberts, amintind că opinia publică ”reproşează Europei că este victima lobbyului”.

Francezul Pierre Moscovici va trebui să fie convingător, având în vedere că a fost foarte criticat de la nominalizarea sa în funcţia de comisar pentru Afaceri Economice şi Monetare, având ca misiune supravegherea bugetară a statelor membre. Fostul ministru al Finanţelor va trebui să explice situaţia ţării sale, care şi-a multiplicat derapajele în cecea ce priveşte finanţele publice. ”Dacă este prea indulgent cu Franţa, pierde orice credibilitate pentru următorii cinci ani”, subliniază anturajul său. Dacă va fi confirmat în post, Moscovici va fi pus la zid încă din noiembrie, odată cu previziunile economice ale Comisiei şi primul diagnostic în privinţa stării economiei franceze.

Tibor Navracsics, un apropiat al premierului maghiar conservator Viktor Orban, cu care Bruxelles-ul a avut mai multe dispute, desemnat pentru Educaţie, Cultură şi Cetăţenie, riscă să fie chestionat amănunţit, având în vedere preocuparea deputaţilor de a apăra valorile fundamentale ale Europei. Ministru al Justiţiei în perioada 2010-2014, el a fost artizanul unor reforme considerate liberticide. Dacă apartenenţa sa la PPE îl poate proteja, lui Navracsics ar putea să i se retragă dosarul Cetăţeniei.

Alenka Bratusek, fost premier sloven, care se declară liberală, suferă de lipsa sprijinului unuia dintre cele două partide europene mari, de lipsă de experienţă şi de faptul că provine dintr-o ţară mică. Trecând de la funcţia de deputat la cea de şef al Guvernului în mai puţin de trei ani, Bratusek a permis ţării sale să evite recurgerea unui plan de ajutor financiar în 2013. Dar ea a sfârşit prin a fi constrânsă de propriul partid să demisioneze. Ea este acuzată că s-a autodesemnat pentru Bruxelles chiar înainte de a părăsi funcţia.