Corina Creţu primeşte Politica Regională, un portofel gros, cu o răspundere importantă

corina_cretu_primeste_politica_regionala_un_portofel_gros_cu_o__raspundere_importanta.jpg

Corina Creţu, desemnată comisar european pentru Politică Regională

Corina Creţu a fost desemnată comisar european pentru Politică Regională. Cea mai importantă politică a UE în termeni de fonduri alocate (351 de miliarde de euro până în 2020), Politica Regională este şi cea mai complexă. Ea se află şi într-o permanentă transformare. A deţine portofoliul acestui dosar în cadrul Comisiei Europene presupune a gestiona un pachet enorm de bani, dar nu înseamnă că îţi poţi face singur favoruri.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Liderii UE au decis în 2013 alocarea unui buget important pentru şapte ani acestei politici, care suferă însă de o implementare inadecvată, în unele cazuri.

Se aşteaptă deci acum acţiuni mai concrete pe teren, pentru ca toate regiunile UE să ajungă la un nivel economic acceptabil. Diferenţe mari sunt constatate încă între estul şi vestul european, între nord şi sud şi uneori între diferitele regiuni ale aceleiaşi ţări.

Scopul creării acestui dosar la Bruxelles în forma sa actuală, după anii '90 a fost acela de a aduce la acelaşi nivel de dezvoltare toate regiunile UE. De aceea, ea este considerată "politica de investiţii".

Abordarea dezvoltării regiunilor a fost progresiv modificată în UE, în funcţie de ţările care aderau la club. Ea a fost adaptată aderării Spaniei, a Portugaliei şi a Greciei (în anii '70 şi '80) şi apoi complet modificată după marea extindere din 2004.

În acel moment, a trebuit găsit un echilibru între ajutorul deja acordat regiunilor spaniole, de exemplu şi ajutorul mai mult decât necesar ţărilor din est. În plus, în mod artificial, zone din Spania, Grecia, Portugalia, Germania şi Italia au devenit brusc "bogate" în comparaţie cu noile venite.

Astăzi, politica regională susţine global competitivitatea, crearea locurilor de muncă, creşterea economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi dezvoltarea durabilă.

Aşa cum o vrea strategia de creştere economică a momentului, sunt susţinute, cel puţin teoretic, mai ales întreprinderile mici şi mijlocii. Cu toate acestea, ele sunt primele victime ale crizei financiare, iar falimentele lor se multiplică în statele membre.

De aceea, se simte acum nevoia unui ajutor european şi mai concret şi mai ales o implementare a acestuia în statele membre.

Cercetarea şi inovaţia sunt şi ele încurajate, cel puţin pe hârtie, la Bruxelles, deşi alături de educaţie, ele sunt primele ţinte ale reducerilor bugetare în Europa.

În fine, coeziunea este mai bine coordonată acum de la Bruxelles, unde se aprobă planurile naţionale de dezvoltare ale fiecărui stat în parte, înainte ca finanţarea să fie efectivă. Aceste planuri trebuie realizate în conformitate cu obiectivele generale ale UE (Strategia 2020, între altele).

Din cauza crizei, politica regională s-a adaptat şi a permis finanţări accelerate, precum şi o contribuţie în proporţie de 95% cu bani comunitari pentru proiecte din ţările aflate sub asistenţa FMI (acesta este şi cazul României).

A deţine portofoliul acestui dosar în cadrul Comisiei Europene înseamnă a gestiona un pachet enorm de bani (sau poate insuficient, de fapt?), dar nu înseamnă a-ţi acorda ţie însuţi favoruri.

România nu se va putea autofavoriza acum că a obţinut portofoliul Politicii Regionale, dar prin acest dosar îşi păstrează o influenţă per ansamblul colegiului de comisari.

O ţară care are dificultăţi de a se impune pe plan european şi care nu poate scăpa de şapte ani de o monitorizare privind corupţia, poate totuşi spera să-şi influenţeze destinul prin poziţia importantă obţinută.

 

Restul comisarilor

 

Francezul Pierre Moscovici a fost numit comisar european pentru Afaceri Economice, Taxare şi Uniunea Vamală, britanicul Jonathan Hill a primit portofoliul Serviciilor Financiare, Stabilităţii Financiare şi Pieţelor de Capital, iar germanul Gunther Oettinger se va ocupa de Economia Digitală şi Societate.

Olandezul Frans Timmermans a fost desemnat prim-vicepreşedinte responsabil cu Reglementarea, Relaţiile Interinstituţionale, Statul de Drept şi Carta Drepturilor Fundamentale.

Candidata desemnată de Bulgaria, Kristalina Gheorghieva, va fi vicepreşedinte pentru Buget şi Resurse Umane.

Comisarul desemnat de Spania, Miguel Arias Cañete, va fi responsabil cu Acţiunea Climatică şi Energia, suedeza Cecilia Malmström va fi responsabilă de Comerţ, iar daneza Margrethe Vestager se va ocupa de Concurenţă.

Italianca Federica Mogherini va fi vicepreşedinte şi Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate.