Independența Scoției devine o perspectivă reală, spun sondajele de opinie

separarea-scotiei-de-marea-britanie-va-fi-decisa-prin-referendum-la-18-septembrie-2014-199631.jpg

Independența Scoției devine o perspectivă reală, spun sondajele de opinie

Pentru prima oară în campania electorală pentru referendumul privind independența Scoției, intențiile de vot în favoarea separării de Regatul Unit le depășesc pe cele favorabile rămânerii în uniune, potrivit un sondaj publicat de duminicalul Sunday Times. Cu ceva mai mult de o lună în urmă, NU-ul avea un avantaj de 20 de procente în sondaj față de DA, în perspectiva scrutinului ce va avea loc pe 18 septembrie.

Publicarea sondajului care arată un avantaj minim – 51 la 49% în favoarea separatiștilor – a provocat o reacție aproape panicată a unioniștilor.

Practic, imediat și-a făcut apariția la BBC ministrul de finanțe – cancelar - al Regatului Unit, George Osborne, care a promis publicarea în numai câteva zile a unui plan care să ofere puteri sporite de impunere de taxe și impozite și de angajare de cheltuieli sociale parlamentului Scoției.

Dar șeful executivului de la Edinburgh, liderul Partidului Naționalist Scoțian (SNP), Alex Salmond, a calificat măsura propusă de cancelarul Osborne ca o reacție de panică și o încercare de mituire a electoratului din Scoția.

Ascensiunea intențiilor de vot pentru DA își are în mod cert originea și în dezbaterile televizate dintre Salmond, un politician foarte carismatic, și liderul campaniei unioniste, fostul ministru de finanțe Laburist al Regatului Unit, Alistair Darling.

Salmond a profitat de lipsa de coeziune a campaniei adversarilor săi, care reunește pe lângă Partidul Laburist, aflat în opoziție nu doar la Edinburgh ci și la Londra, Partidul Conservator condus de premierul Cameron și aliatul său la guvernare în guvernul britanic, Partidul Liberal Democrat.

Dilema liderilor unioniști

Naționaliștii scoțieni, care au o orientare de centru stânga, au pus într-o situație dificilă Partidul Laburist, subliniind politicile de austeritate ale guvernului de coaliție de la Londra care sunt extrem de impopulare în Scoția.

Ca urmare, o treime a alegătorilor Laburiști din Scoția se pronunță acum în favoarea independenței, ceea ce poate înclina balanța în mod decisiv pe data de 18 septembrie.  

Argumentele în favoarea Uniunii sunt în majoritate economice, dar sunt mai degrabă negative, punând la îndoială folosirea lirei sterline ca monedă de către o Scoție independentă, așa cum dorește SNP, dreptul unei Scoții independente de a deveni automat membră a Uniunii Europene sau estimările privind rezervele de țiței și gaze naturale din Marea Nordului – una dintre sursele majore de venit ale Scoției.

Desigur că un sondaj izolat nu reprezintă deja o victorie pentru separatiști. Un alt sondaj publicat în aceeași zi arată un avantaj de 52 – 48% în favoarea unioniștilor și este probabil că liderii politici opuși independenței Scoției vor interveni mai energic în campanie în ultimele zile care au rămas până la scrutinul din 18 septembrie.

Este însă o tactică cu două tăișuri, pentru că electoratul din Scoția, și nu neapărat doar cel pro-independență, privește cu destulă neîncredere pe liderii partidelor britanice cu sediul la Londra.

Alex Salmond are avantajul terenului propriu și invocă mereu faptul că Scoția poate fi guvernată cel mai bine de scoțienii înșiși, deși, atrag atenția oponenții săi, provincia de la nordul Angliei a beneficiat din plin în ultimii 300 de ani de apartenența la Regatul Unit.