Situaţie tot mai tensionată în Ucraina

arme.jpg

Situaţie tot mai tensionată în Ucraina

"Ucraina este confruntată cu "un mare război", un război cum nu a mai văzut Europa de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial". Iată ce se poate citi pe pagina Facebook a ministrului ucrainean al apărării. În opinia oficialului de la Kiev,  într-un astfel de război "pierderile se vor calcula nu în sute, ci în mii sau chiar zeci de mii de morţi".

Criza din Ucraina pare aşadar să ia o nouă cotitură. După ce duminică Vladimir Putin evoca pentru prima dată ideea creeării unui nou stat în estul Ucrainei, luni aşa-zisul "grup de contact" s-a reunit la Minsk în Belarus. Ce putem aştepta de la această întâlnire la care a luat parte şi OSCE – Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa.

Ţinând cont de contextul tot mai tensionat de pe teren, e greu de prevăzut ce va "ieşi" de la reuniunea din capitala Belarusului. "Sper ca discuţiile să se concentreze pe un armistiţiu" spunea sâmbătă la Bruxelles preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko. Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, era şi mai direct şi îşi dorea ca negocierile de la Minsk dintre ucraineni şi separatiştii pro-ruşi să se axeze pe "o încetare a focului imediată şi fără condiţii prealabile". Luni dimineaţă, Poroşenko estima într-o nouă declaraţie că "Rusia a lansat o agresiune directă şi deschisă contra ţării sale, lucru care schimbă radical datele problemei".

La Minsk unde se reunesc aşadar ucrainenii, ruşii şi reprezentanţii OSCE, sunt aşteptaţi şi trimişi ai rebelilor pro-ruşi. Ori Kievul are dificultăţi în a discuta cu aceştia. Dealtfel Vladimir Putin a deplâns refuzul Ucrainei de a dialoga direct cu separatiştii.

Separatişti care ar fi sprijiniţi în zona aeroportului din Lugansk de "un batalion de tancuri ruseşti". Este cel puţin ceea ce afirma luni dimineaţa armata ucraineană care a fost nevoită în cele din urmă să se retragă din acest bastion al rebelilor.

Rusia este şi ea presată ca să nu mai trimită oameni şi arme pe teren în estul Ucrainei. Comitetul mamelor soldaţilor ruşi – o organizaţie neguvernamentală de apărare a drepturilor omului condusă de Valentina Melnikova – spune că între 10 şi 15 mii de soldaţi ruşi ar fi fost trimişi în ultimele două luni în Ucraina. Mai multe sute dintre ei ar fi murit, iar ]n prezent pe teren, în estul ţării, s-ar afla între 7 şi 8 mii de militari ruşi. Estimările avansate se bazează pe informaţiile furnizate de familiile respectivilor militari.

Săptămâna trecută, acuzaţii similare lansate de această ONG fuseseră calificate drept « un delir » de surse militare ruseşti citate de agenţiile de presă locale. In aceaşi zi organizaţia lui Melnikova fusese clasată « agentură străină », termen controversat folosit şi în epoca stalinistă. De partea sa, NATO estimase tot săptămâna trecută la peste o mie numărul de soldaţi ruşi desfăşurati în Ucraina, cifră necomentată de ministrul rus al apărării.

In aceste condiţii, anumite voci cer ca să se livreze arme Ucrainei. Este cazul preşedintelui comisiei de afaceri externe din senatul american. Liderii europeni reuniţi sâmbătă la Bruxelles au respins însă ideea de a furniza arme regimului de la Kiev în ciuda insistenţelor în acest sens ale preşedintei lituaniene.