Juncker? Schulz? Verhofstadt? Tsipras? Keller? Cine va conduce Comisia Europeană?

Cinci candidați, reprezentanți a tot atâtea grupuri politice din Parlamentul European, își doresc șefia Comisiei Europene. La prima vedere, cele mai mari șanse le-ar avea reprezentantul PPE, grup cu cele mai multe locuri de eurodeputat. Situația se complică însă, pentru că importanți lideri europeni ezită să își arate susținerea.

Printre cei cinci candidați se află luxemburghezul Jean-Claude Juncker, una dintre cele mai vechi figuri ale construcţiei europene, candidat din partea PPE. Din Germania, Martin Schulz, reprezentantul socialiștilor, este din 2004 preşedintele grupului socialist din Parlamentul European. Belgianul Guy Verhofstadt este liderul grupului liberal din legislativul european. Grecul Alexis Tsipras, candidatul care respinge austeritatea, a devenit lider al stângii radicale europene. În fine, singura femeie în cursa pentru preşedinţia Comisiei Europene, ecologista germană Ska Keller este cea mai importanta figură a Verzilor europeni.

Alegerea nu va fi însă ușoară, în ciuda unei aparente majorități politice care îl susține pe Jean-Claude Juncker, după cum transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan. Chiar dacă negocierile ar părea ușor de dus la capăt, drumul lui Juncker spre șefia Comisiei Europene se arată acum blocat de Marea Britanie și Ungaria, care au anunțat că se opun. Lor li s-au alăturat Suedia, Danemarca și Olanda, deranjate de trecerea lui Juncker pe primul loc, în această chestiune, într-un document al Parlamentului European. 

Premierul britanic David Cameron se arată hotărât să se împotrivească lui Juncker, după cum notează presa de la Londra. Conservator și el, David Cameron nu vrea în ruptul capului ca fostul șef al Eurogroup-ului să ajungă la cârma Comisiei Europene.

Cât o privește pe Angela Merkel, unul dintre cei mai puternici lideri europeni și nu numai, ziarele germane scriu că, deși colegă de partid cu Juncker, ea ar fi îndemnat la răbdare. ”PPE l-a nominalizat (pe Juncker, n.r.). Agenda PPE poate fi îndeplinită de el, dar și de mulți alții”, le-a spus Angela Merkel jurnaliștilor care încercau să afle opțiunile cancelarului Germaniei. Merkel a asigurat că a ”aprobat” desemnarea premierului luxemburghez în funcția de candidat și că nu a uitat asta așa repede, dar că nu poate trece peste prevederile tratatelor europene care dau competențe extinse Consiliului European de a numi un președinte de Comisie.

Toate acestea par să prevestească un război instituțional care ar putea paraliza luni întregi Uniunea Europeană. Pe de-o parte, Parlamentul trebuie să aprobe noul președinte de Comisie. Pe de altă parte, șefii de state și guverne nu vor să renunțe așa ușor la negocierea din culise cu care sunt obișnuiți.

Urmează două luni de negocieri

Pentru că nu există o majoritate clară legată de susținerea unui candidat la șefia Comisiei Europene, liderii europeni, reuniți la Bruxelles, i-au dat ”mandat” preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru a ”conduce consultările cu Parlamentul European, diferitele grupuri parlamentare imediat ce se vor constitui”, precum şi cu ei înşişi.

Negocierile ar urma să conducă la ”nominalizări”, începând cu cea a preşedintelui Comisiei, şi la stabilirea ”priorităţilor” în următorii cinci ani, după cum a declarat chiar Van Rompuy la încheierea unei cine de patru ore a celor 28 de şefi de stat şi de guvern.

Președintele Consiliului European a subliniat că s-a întâlnit cu Jean-Claude Juncker, candidatul PPE, partidul de centru-dreapta clasat pe primul loc la alegeri, dar viitorul şef al Executivului european este încă departe de a fi stabilit.

”PPE este cel care a câştigat alegerile”, a recunoscut preşedintele francez François Hollande, adăugând că Van Rompuy ar trebui să ”vadă dacă există posibilitatea unei majorităţi în Consiliu şi Parlament”. El ”va verifica dacă aceste două majorităţi există şi dacă este cazul, va veni în faţa Consiliului European”.

Același lucru l-a declarat, într-o conferință de presă, și cancelarul Germaniei Angela Merkel.

Susținere directă și oarecum surprinzătoare pentru candidatul PPE a arătat și premierul social-democrat român, Victor Ponta. Preşedinte al PSD, Victor Ponta a declarat la Bruxelles că liderul PPE Jean-Claude Juncker este îndreptăţit, dat fiind rezultatul votului la nivel european, să ocupe postul de şef al Comisiei Europene.

Ponta a spus că social-democraţii europeni recunosc rezultatul votului de la euroalegeri, precizând că PPE are un scor mai mare şi că este firesc ca popularii să aibă postul de şef al Comisiei Europene. ”Dar să fie domnul Juncker, să nu pună pe altcineva că altfel păcălim alegătorii şi nu ne mai crede nimeni în 2019”, a spus Ponta. El a menţionat că social-democraţii europeni vor fi de acord ca Juncker să formeze viitoarea Comisie Europeană.

Victor Ponta a precizat că dacă popularii doresc sprijin din partea socialiștilor europeni, atunci trebuie să aibă loc o negociere pentru includerea unor puncte din programul socialiştilor în proiectele viitoarei Comisii.

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European au cerut marţi liderilor Uniunii Europene să-l lase pe candidatul Jean-Claude Juncker să încerce să obţină o majoritate de 376 de voturi, cu scopul de a fi desemnat preşedinte al Comisiei Europene.

”Conferinţa preşedinţilor s-a reunit marţi şi a cerut Consiliului (liderilor UE) să-i dea lui Jean-Claude Juncker - candidatul Partidului Popular European (PPE), cel mai important dintre grupurile politice din cadrul PE - un mandat clar pentru ca să angajeze negocieri cu alte grupuri politice”, a anunţat, într-un comunicat, preşedintele în exerciţiu al grupului socialist, austriacul Hannes Swoboda.

Parcursul ”tehnic” al alegerii noului șef al Comisiei Europene

Întărit de poziţia de principal partid al noului Parlament, cu 213 mandate din 751, candidatul Partidului Popular European, Jean-Claude Juncker, revendică postul de președinte al CE. Dar îi trebuie o majoritate, iar singura posibilitate de a ajunge la aceasta este o mare coaliţie cu socialiştii (191 de mandate), probabil cu sprijinul liberalilor (64 de locuri).

Consultările pe care le poartă de acum înainte președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, ar trebui să se termine la timp pentru ca la viitorul summit, de la sfârşitul lui iunie, cele 28 de state membre să propună un nume care să fie supus aprobării Parlamentului.

Dar el s-ar putea înscrie într-un ”pachet” cu celelalte trei posturi majore în instituţiile europene: preşedintele Consiliului, preşedintele Parlamentului şi şeful diplomaţiei.

Potrivit premierului irlandez, Enda Kenny, Van Rompuy ar trebui să prezinte rezultatele misiunii sale în două-trei săptămâni. ”Nu ar trebui să dureze mai mult”, a subliniat el.

Dincolo de negocierile politice, există un parcurs bine stabilit care trece prin Parlamentul European.

Cei 751 de eurodeputați vor forma în iunie grupurile politice din Parlamentul European. Pentru formarea unui grup este nevoie de 25 de eurodeputaţi aleşi din cel puţin un sfert dintre statele membre, adică minim şapte ţări.

La începutul lunii iulie se desfășoară prima sesiune a noului Parlament European şi are loc alegerea preşedintelui acestuia. Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obţină majoritatea absolută din sufragiile exprimate.

Două săptămâni mai târziu se desfășoară alegerea preşedintelui Comisiei Europene, în cursul celei de-a doua sesiuni plenare.

Consiliul European, compus din şefii de stat sau de Guvern ai statelor uniunii, propune Parlamentului European un nume pentru preşedinţia Comisiei Europene, ţinând cont de rezultatul alegerilor europene.

Candidatul trebuie să aibă susţinerea majorităţii membrilor Parlamentului European, ceea ce înseamnă cel puţin 376 de voturi. În cazul în care candidatul este respins, Consiliul European, prin majoritate calificată, are la dispoziţie o lună pentru a propune un nou candidat.

Odată ales preşedintele Comisiei Europene, Consiliul, în acord cu acesta, adoptă lista comisarilor - câte un comisar din fiecare stat membru. Audierea publică a acestora în parlamentul european va avea loc în septembrie.

În octombrie, preşedintele Comisiei Europene îşi prezintă echipa şi programul în Parlamentul European, care îşi exprimă votul asupra întregii Comisii.