Decizie istorică: insurgenţii kurzi se retrag din Turcia

kurzi-bun.jpeg

Decizie istorică: insurgenţii kurzi se retrag din Turcia

Rebelii kurzi din Turcia au anunţat că îşi încep retragerea din Anatolia spre nordul Irakului. O decizie istorică destinată să pună capăt unui conflict care durează de peste 30 de ani. 

Numărul rebelilor kurzi care operează pe teritoriul turc este evaluat la aproximativ 2000, cătora li se adaugă alţi 2500 în Kurdistanul irakian. Această retragere se înscrie într-un proces de pace facilitat, trebuie spus acest lucru, şi de faptul că şeful insurecţiei kurde, Abdullah Öcalan se află într-o închisoare turcă. El însuşi de altfel a lansat un apel la încetarea luptei armate, după ce conflictul cu Turcia s-a soldat, din 1984 încoace, cu 45 000 de morţi.

Kurzii aşteaptă însă, acum, o nouă politică din partea Turciei în privinţa minorităţii kurde. Şi Uniunea Europeană de fapt aşteaptă acelaşi lucru pentru că integrarea europeană a Turciei a fost până acum serios frânată de problema kurdă. Comunitatea kurdă din Turcia, numărînd între 12 milioane şi 15 milioane de membri, cere dreptul la autonomie regională şi mai ales dreptul la educaţie în limba kurdă. Opinia publică din Turcia nu este însă integral pregătită pentru acest pas, rebeli kurzi ca şi şeful lor fiind consideraţi terorişti. Mai rămîne acum ca retragerea insurgenţilor să se deruleze fără incidente, astfel încât un proces politic să poată fi lansat pe fondul unei reale încetări a focului.

Problema "kurdă" este însă nu numai una care ţine de conflictul cu Ankara, ci una regională. Kurzii, în majoritatea lor musulmani suniţi, locuiesc într-o regiune aflată la confluienţa Turciei cu Iranul, Irakul şi Siria. Numărul kurzilor este cuprins între 25 şi 35 de milioane, iar mulţi kurzi mai trăiesc în Azerbaidjan, Armenia şi Liban. După primul război mondial, când s-a prăbuşit Imperiul Otoman, occidentalii au dorit formarea unui stat kurd, dar proiectul a rămas literă moartă. Kurzii din Irak au obţinut însă, după intervenţia americană în această ţară, un statut de autonomie iar regiunea în care locuiesc cunoaşte în prezent o anumită prosperitate. Kurzii irakieni revendică însă o regiune petroliferă, ceea ce a dus la o degradare a relaţiilor cu Bagdadul. In Siria kurzii reprezintă cam 15 la sută din populaţie şi se dovedesc foarte prudenţi în contextul actualului război civil. Ei i-au împiedicat pe rebelii sirieni să intre pe teritoriul kurd de teama unor represalii din partea Damascului. În Iran kurzii au fost sistematic reprimaţi ori de câte ori şi-au expus revendicările. Perspectiva unui Kurdistan unificat şi independent rămâne îndepărtată, dar kurzii sunt mereu consideraţi ca o ameninţare la integritatea teritorială a ţărilor în care trăiesc.