Fost ambasador ONU: “SUA nu reacţionează cum trebuie la politica Moscovei în Ucraina” (Exclusivitate RFI)

bolton.jpg

John Bolton

Jurist şi diplomat, expert în politica externă şi apărare, John Bolton a fost, din august 2005 pînă în decembrie 2006, ambasador la Naţiunile Unite. Din 1989 şi pînă la numirea la ONU, el a fost Asistent pentru Organizaţii Internaţionale al ministrului de externe şi Secretar de Stat pentru Controlul Armamentelor şi Securitate Internaţională. John Bolton a deţinut de asemenea funcţii importante în Ministerul Justiţiei şi la Agenţia Americană de Dezvoltare Internaţională (USAID).

Deşi refuză eticheta de "neoconservator", John Bolton este un "dur" în politica externă, şi un susţinător financiar al candidaţilor republicani în politica internă. În campania prezidenţială din 2012, John Bolton a fost consilier al lui Mitt Romney, care spunea atunci, într-o dezbatere televizată, că "Rusia, nu Al-Qaeda, este adversarul geostrategic numărul unu al Americii", şi care astăzi îl acuză pe fostul său rival, actualul preşedinte, că este "naiv" în privinţa Rusiei.

J.B: Asistăm la un moment crucial pentru NATO. SUA nu pot fi mai europene decît europenii. Dacă nu sunt dispuşi să-şi apere propria integritate teritorială, şi cea a vecinilor lor, nu văd ce ar putea face SUA de una singură. E o problemă delicată cea pe care vreau s-o ridic acum, cînd izolaţionismul cîştiga teren în special în Partidul Republican, dar trebuie să le spun prietenilor noştri europeni: fiţi pregătiţi să vă apăraţi singuri. Aţi trăit mult şi confortabil sub protecţia militară americană. Aţi redus prea mult cheltuielile militare şi le-aţi mărit pe cele sociale, pentru că America v-a garantat siguranţa. Asta nu mai poate dura.

Rep: Nu ştiu ce bază statutară ar fi existat pentru o intervenţie NATO în favoarea Ucrainei, şi în plus Uniunea Europeană a fost cea care a gestionat criza din Ucraina, care a fost vîrful de lance al Occidentului în relaţia cu Rusia pînă la anexarea Crimeei.

J.B. Trebuie să spun că, în opinia mea, UE a diminuat puterea colectivă a Europei, n-a mărit-o, cum prevesteau promotorii ei. Astăzi, Europa e mai puţin decît suma părţilor sale, şi asta e rău pentru ea, rău pentru SUA. Sper că prietenii noştri europeni se vor trezi la realitate.

Rep: Şi după ce se trezesc? Are NATO-ul pîrghii solide pentru a interveni, pentru a schimba situaţia?

J.B: NATO a fost şubrezit de către Uniunea Europeană. Prima greşeală a fost făcută la Conferinţa NATO la vîrf de la Bucureşti, în aprilie 2008. Administraţia Bush a propus atunci plasarea Ucrainei şi Georgiei pe o traiectorie clar definită către integrare. Unii membri europeni, care s-au temut de reacţia Rusiei, s-au opus. Patru luni mai tîrziu, Rusia invada Georgia. E greu să-ţi scape legătura. Ezitările europenilor de a include Ucraina şi Georgia au crescut de atunci încoace, pentru că Europa a devenit, în ultimii şase ani, şi mai dependentă de petrolul şi gazul rusesc. Adepţii comerţului internaţional au susţinut întotdeauna că includerea unor ţări precum China, Rusia, Iran sau Coreea de Nord în structuri economice internaţionale le va apropia de noi, le va face mai sensibile la poziţiile şi valorile noastre. Criza din Ucraina dovedeşte însă că efectul a fost invers: am devenit noi mai vulnerabili. Nemţii şi alţii se tem şi mai mult acum, chiar de o economie rusească mai slabă, tocmai din cauza integrării. Lumea nu se rezumă la economie. Dacă n-ai o postură defensivă solidă, suporţi consecinţele.

Rep: Ar fi putut fi prevenită anexarea Crimeei?

J.B. Cred că numai printr-un efort de integrare militară a Ucrainei şi Georgiei s-ar fi putut semnala Rusiei că nu se poate angaja fără consecinţe în acţiuni agresive în Ucraina. Ar fi putut fi o metodă de prevenire. E prea tirziu. Astăzi, republicile baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, care fac parte din NATO, se consideră vulnerabile tocmai din cauza reacţiei inadecvate a Occidentului în criza ucrainiană. Cred că e necesară o schimbare de direcţie. Spaţiul dintre frontiera estică a NATO-ului şi cea vestică a Rusiei trebuie pacificat şi stabilizat. Politica de pînă acum a dat apă la moara ruşilor. Putin, conducerea de la Moscova, văd slăbiciune şi lipsa de atenţie în politica externă a administraţiei Obama, şi profită. Au urmărit cu atenţie reacţia vestului la anexarea Crimeei şi au conchis că pot continua fără probleme. SUA nu reacţionează cum trebuie la politica dură, agresivă a Moscovei în Ucraina, Orientul Mijlociu, şi alte părţi ale lumii. Mi-e teamă că e doar începutul unei perioade de expansionism rusesc.

Rep: Care sunt cauzele acestei situaţii dramatice?

J.B. Cred că sunt două motive. Primul este că preşedintele Obama a dat de veste, încă din prima sa campanie electorală, în 2008, că America e prea puternică, prea autoritară, prea dominantă în lume, şi că intenţionează să se replieze, să se retragă din Irak şi Afganistan, să se concentreze mai puţin asupra Orientului Mijlociu, să nu ia măsuri eficiente împotriva programelor nucleare ale Iran-ului şi Coreei de Nord. Astfel - şi aici intervine al doilea motiv - s-a creat un climat propice pentru ca Putin să-şi restabilească hegemonia în fostul spaţiu sovietic. Liderul de la Kremlin declarase în 2006 că prăbuşirea URSS-ului a fost cea mai mare tragedie geostrategică a secolului XX. A fost un semnal clar că va încerca să refacă, măcar parţial, imperiul. Cred că asta face acum, şi cum nu vede nici o rezistenţă reală din partea Vestului, cum nimic nu se schimbă, cred că va continua în aceeaşi direcţie.

Rep: Mai aveţi vreo speranţă în privinţa actualului Executiv? Aţi spus în repetate rînduri că Washington-ul este doar simbolism şi vorbe goale cînd e vorba de contracararea planurilor lui Putin.

J.B. Mai rămîn trei ani pînă la finele mandatului lui Obama, şi cred că nu e realist să ne aşteptăm să fie luate măsurile pe care eu le cred necesare. Dacă suntem într-adevăr împotriva modificării cu forţa a frontierelor pe continentul european, atunci sancţiuni punctuale pentru comportamentul Rusiei în Crimeea nu ajung. Trebuie recurs la măsuri punitive substanţiale, cum ar fi scoaterea tuturor instituţiilor ruseşti din ansamblul sistemelor financiare occidentale. Trebuie de asemenea să plasăm resurse militare considerabile în Polonia, ţările baltice, alte membre NATO situate în apropierea graniţelor Rusiei. Trebuie repusă în discuţie includerea Ucrainei şi Georgiei democratice în structura militară nord-atlantică. Văicăreala preşedintelui Obama, a Uniunii Europene, că Rusia încalca legea internaţională, stîrneşte doar hohote de rîs la Kremlin. Puterea contează în lume, strategia contează. Putin are strategie, are forţă. Occidentul se căinează.

John Bolton, intervievat de Radu Tudor