Un nou plagiat afectează guvernul german

schavan-internetseite.jpg

Pagina de internet a Annetei Schavan

Dr. Annette Schavan, deţinătoarea funcţiei de ministru al educaţiei în guvernul federal, acuzată de plagiat, şi-a pierdut titlul de doctor. Opoziţia cere demisia. “Cazul Schavan” o afectează şi pe Angela Merkel şi ar putea avea repercusiuni negative asupra alegerilor parlamentare din septembrie.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok

După o şedinţă care a durat şase ore, consiliul Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii “Heinrich Heine” din Düsseldorf a decis să-i retragă ministrului federal al Educaţiei, Annette Schavan, titlul de doctor. Decanul Facultăţii a declarat că în urma consultărilor s-a ajuns la concluzia că ”doctoranda a pretins sistematic şi deliberat paternitatea unor idei care nu îi aparţineau”.

Annette Schavan, care în momentul de faţă se află în Africa de Sud, a anunţat că nu acceptă decizia şi că o va contesta în faţa justiţiei. Totodată, ea a mai spus că nu va da alte declaraţii legate de acest contencios.

Primele zvonuri legate de un presupus plagiat de care s-ar fi făcut vinovat ministrul educaţiei din Germania, Annette Schavan, au început să circule anul trecut, în mai. Ziarele au preluat şi au comentat, pe larg, aceste zvonuri, după ce pe internet au început să fie publicate cîteva pasaje din teza ei de doctorat. Teza intitulată ”Persoana şi conştiinţa” a fost susţinută de Schavan în 1980 la Universitatea din Düsseldorf. S-a arătat că multe pasaje ale tezei sunt inspirate din terţe lucrări fără ca ele să fie marcate drept citate.

După scandalul de plagiat în care fusese implicat ministrul german al apărării, baronul creştin-social (bavarez) Karl-Theodor zu Guttenberg, poreclit Googleberger (a se vedea: Ministrul „Googleberger“ chestionat în Bundestag, RFI, 23. 2. 2011), obligat să demisioneze în 2011, un grup de investigatori anonimi şi-a propus să cerceteze şi alte teze de doctorat, respectiv lucrări ştiinţifice publicate în ultimii ani. Rezultatele acestor investigaţii sunt postate pe internet, ca şi rezultatele obţinute în urma examinării atente a lucrării creştin-democratei Schavan. Pe platforma electronică intitulată “schavanplag sunt documentate extrase din aproape 100 de pagini ale tezei de doctorat unde au fost descoperite preluări nemarcate ca citate sau parafraze din aproximativ 50 de surse.

Sub presiunea dezvăluirilor Schavan s-a văzut obligată, anul trecut, să rupă tăcerea, declarînd ziarului “Südwest Presse” că nu a înşelat pe nimeni.

Acum acuzaţiile au fost confirmate oficial. Galeria politicienilor plagiatori – între care se află fostul ministru german al apărării zu Guttenberg, ex-preşedintele Ungariei, Pál Schmitt, şi, nu în ultimul rînd, premierul României, Victor Ponta şi primarul din Craiova, Olguţa Vasilescu – s-a “îmbogăţit” cu încă un nume sonor.

Între timp s-au făcut auzite tot mai multe voci care cer demisia Annettei Schavan. Angela Merkel a tot declarat că nu crede că Schavan a copiat, aşa că despre o demisie nici nu poate fi vorba. Declaraţii similare a făcut Merkel şi după izbucnirea scandalului zu Guttenberg, distanţîndu-se de ex-ministrul abia după ce probele plagiatului nu mai puteau fi contestate.

Politologul Gero Neugebauer de la Universitatea Liberă (FU) din Berlin a calificat intenţia lui Schavan de a se adresa justiţiei drept „un pas politic lipsit de înţelepciune“. Lui Schavan i se va putea reproşa că „nu acceptă criteriile pe care le-a cerut să fie respectate de alte persoane“. Mai ales că ea l-a îndemnat pe fostul ministru Guttenberg să demisioneze după ce plagiatul a fost dovedit. „Independent de sentinţa pronunţată, ea va fi confruntată pe întregul parcurs al campaniei electorale cu acuzaţia de plagiat”, a precizat politologul într-un interviu difuzat astăzi de Deutschlandradio Kultur.

Într-adevăr, plagiatul ar putea avea o rază lungă de acţiune, afectînd imaginea de credibilitate a creştin-democraţilor cancelarei Angela Merkel tocmai în preajma alegerilor generale care vor avea loc în septembrie.

În afară de scandalul Schavan, cancelara este confruntată în prezent cu o sumedenie de probleme legate de criza din zona euro. În aceste zile ea se loveşte de opoziţia lumii bancare care încearcă să obstrucţioneze un proiect de lege care prevede îngrădirea unor speculaţii financiare. Potrivit proiectului, băncile mari urmează să fie obligate de a despărţi afacerile bancare clasice de tranzacţiile în investiţii riscante. Cu alte cuvinte, băncile nu mai au voie să folosească depunerile persoanelor particulare pentru investiţii care prezintă un grad ridicat de risc. În viitor băncile vor fi, de asemenea, obligate să pregătească un plan de asanare în cazul intrării în criză.