Europa Plus: Captain June și broastele țestoase - un vis trăit până la capăt, la țărmul mării

june_haimoff1.jpg

June Haimoff
Sursa imaginii: 
https://dalyanturtles.com/

Naturalista și ecologista britanică June Haimoff, naturalizată în Turcia, cunoscută pentru lupta pe care a dus-o întreaga viață pentru protejarea unei specii rare de broască țestoasă, a încetat din viață în data de 23 aprilie a.c., la vârsta de 100 de ani, la locuința sa din localitatea Dalyan, la țărmul Mării Mediterane, transmite agenția de știri Demiroren Haber.

Cunoscută și ca ”Mama Caretta Carettas”, după numele speciei de broască țestoasă care își depune periodic oăle pe plaja Istuzu, din Dalyan, la Marea Mediterană, June Haimoff a ajuns pentru prima oară aici în 1975. A revenit periodic în regiune până în în 1984, când s-a stabilit definitiv la Dalyan.

”Când am văzut canalul Dalyan, marea și lacul mi-am zis că aici este cel mai frumos loc din lume ... Într-o noapte am văzut pe plaja Istuzu o broască țestoasă imensă, era mare cât o masă... își depunea oăle. M-am apropiat și m-am lungit pe nisip... am rămas acolo mult timp, fără să-mi scape nimic. Ceva s-a schimbat în mine în noaptea aia, pentru totdeauna...”, avea să mărturisească ea mai târziu.

Plaja Istuzu și lacul Dalyan, vedere panoramică. Foto: wikipedia.org

S-a născut la Essex în 1922. A dorit de mic copil să devină cântăreață de operă, așa că la început a studiat muzică, apoi dans, balet și arte plastice. A avut o expoziție personală de pictură în Elveția. Și-a descoperit veleitățile de naturalist în timpul călătoriilor prin întreg Orientul Mijlociu pe care le-a făcut alături de tatăl său, care era un proeminent inginer petrolist.

A devenit celebră la nivel mondial în 1987, când a reușit să oprească construcția unui mare complex hotelier, care începuse chiar pe plaja Istuzu, a broaștelor Carettas Caretta. A avut un rol esențial la înființarea Agenției naționale pentru protecția mediului din Turcia, în urma mai multor discuții pe care le-a avut cu premierul din acea vreme, Turgut Özal.

În 2002 a publicat în Anglia cartea ”Captain June and the Dalyan Turtles” iar în 2003 a scos și un CD cu un cântec interpretat chiar de ea, fondurile obținute din vânzări fiind integral folosite pentru programul său ecologic. Povestea călătoriilor și activității ei științifice, după ce s-a desprins de viața înaltei societăți din Regatul Unit, a făcut subiectul filmului documentar ”Călătorie către mine însumi”.

În 2009 a obținut cetățenia turcă și și-a schimbat numele în ”Haziran”, traducerea din engleză a numelui său britanic, June (Iunie). A fost decorată de regina Elisabeta a II-a în 2011 și a trăit până în ultima clipă a vieții într-o cabană, de pe o plajă din Turcia, înconjurată de mulți câini și multe pisici. Activitatea sa este continuată de fundația pe care a înființat-o.

 

Georgia: De ce best seller-urile mondiale nu se bucură de succes?

Multe cărți care se bucură de mare succes pe plan internațional nu se vând sau se vând în cantități foarte mici în Georgia, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba georgiană.

”Lucrăm mult pentru promovarea unor autori internaționali de succes ale căror cărți le-am tipărit, dar fără succes. Unul dintre acești autori este Colson Whitehead, laureat al Premiului Pulitzer. În urmă cu 2-3 ani am publicat romanele sale Ruta Subterană (The underground railroad) și Băieții de la Nikel (The Nikel Boys). Sunt cărți care au primit multe premii în străinătate și sunt best seller-uri, dar georgienii nu le cumpără”, spune directoarea editurii georgiene Palitra.

De asemenea cărțile pentru copii ale unor autori precum germanul Wolf Erlbruch, laureat al unor premii literare de prestigiu, precum premiul Astrid Lingren sau norvegianul Karl Ove Knausgård, care a fost tradus până acum în peste 30 de limbi, nu se bucură de succes.

”Există serii de benzi desenate celebre în lume, precum Batman, care nu au deloc succes în Georgia. Poate că promovarea noastră nu a fost bună sau poate că georgienilor nu le plac noutățile”, spune directorul unei edituri georgiene pentru copii.

În schimb autorii clasici, precum Dostoievski, Thomas Mann sau Charlotte Brontë continuă să se vândă foarte bine în Georgia, ceea ce arată că publicul din această țară este mai degrabă conservator, conchide sursa citată

 

Armenia: 107 ani de la genocidul împotriva armenilor

Armenia a comemorat pe 24 aprilie 107 ani de la genocidul împotriva poporului său comis de autoritățile Imperiului Otoman. Peste 1 milion de armeni de pe teritoriul Imperiului au fost trimiși în acea zi, din anul 1915, într-un ”marș al morții”, către Deșertul Sirian unde urmau a fi deportați, dar cei mai mulți au murit pe drum prin înfometare și extenuare.

Președintele american Joe Biden a transmis cu această ocazie un mesaj oficial în care reafirmă angajamentul Statelor Unite împotriva efectelor distrugătoare ale urii și naționalismului și pentru construirea unei lumi mai pașnice, transmite publicația Tert.

”Genocidul a început cu arestarea tuturor intelectualilor armeni și a liderilor comunităților de armeni și a fost unul din cele mai cumplite masacre ale secolului trecut... Meditând asupra acestei tragedii, ne dăm seama că trebuie să rămânem cât se poate de vigilenți împotriva efectelor dezastruoase ale urii în toate formele ei. Trebuie să ne întărim eforturile de a construi o lume pașnică, o lume în care drepturile omului să fie respectate, în care sectarismul și intoleranța să nu ne marcheze viața de zi cu zi, în care oamenii să-și trăiască viețile în libertate și demnitate”, se arată în mesajul președintelui Biden.

 

Azerbaidjan: In memoriam Mir Jalal Pashayev

În Azerbaidjan a fost sărbătorită de curând cea de a 114-a aniversare a nașterii lui Mir Jalal Pashayev, scriitor, critic literar, pedagog și om de știință azer. El este bunicul primei doamne a țării, Mehriban Aliyeva, soția președintelui Ilham Aliyev.

Potrivit publicației Azertac, Mir Jalal Ali oglu Pashayev s-a născut la 26 aprilie 1908 în provincia Ardabil, din sudul țării, într-o familie modestă. A debutat cu poezii și eseuri în presa vremii, iar în 1928 i-a apărut prima carte, ”Manifestul unui tânăr”. Lucrările sale cele mai importante sunt ”Măestria lui Fuzulî”, ”Literatura azeră a secolului XX”, ”Școli literare azere 1905-1917” și ”Fundamentele Criticii Literare”, lucrări de referință pentru critica literară din țara sa.

În cursul celor 50 de ani de activitate literară și-a câștigat un loc de onoare în istoria literaturii din Azerbaidjan. În 2008, la împlinirea a 100 de ani de la naștere, a fost organizată o ceremonie în memoria sa la sediul UNESCO din Paris.

 

Kazakhstan: Vânzări record de lingouri de aur

În luna martie băncile comerciale și casele de schimb valutar non-bancare au vândut către populație un număr record de 8269 de lingouri de aur, în greutate totală de 167,2kg, de 2,9 ori mai mult decât în martie 2021, a anunțat Banca Națională din Kazkhstan, citată de publicația Kazpravda.

”Creșterea vânzărilor se datorează interesului crescând al populației pentru această formă de economisire, în raport cu incertitudinile de pe piața financiară și volatilitatea cursului de schimb al monedei naționale”, precizează Banca națională într-un comunicat.

Lingourile de aur sunt prezentate în cinci variante: de 5, 10, 20, 50 și 100 de grame. Cumpărătorii au fost interesați în special de lingourile de 10 grame, care au reprezentat 27% din totalul vânzărilor, respectiv 23 390 de unități. Cele mai multe lingouri s-au vândut în orașele Almaty, Nur-Sultan și Atyrau.

 

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Özge Kahriman - Turcia

Astghik Shmavonyan - Armenia

Eteri Kashibadze - Georgia

Fatima Aliyeva - Azerbaidjan

Aida Abilkassimova - Kazakhstan

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 28 aprilie 2022