Va putea UE să blocheze importurile de produse agricole cultivate pe terenuri obținute prin defrișare?

defrisare2.png

Teren defrișat prin incendiere de crescătorii de vite din Novo Progresso, statul Para, Brazilia, 23 august 2020
Sursa imaginii: 
© AP Photo/Andre Penner

Comisia Europeană a propus recent un proiect de lege pentru combaterea defrișărilor, care urmează a fi votat în Parlamentul European anul viitor. Astfel, produsele obținute prin utilizarea terenurilor defrișate recent, precum soia, cacao, carnea de vită, nu vor mai putea fi importate în Uniunea Europeană. Este o premieră la nivel mondial.

“În ultimii 30 de ani, am pierdut 420 de milioane de hectare de păduri, adică o suprafață la fel de mare ca țările UE la un loc”, a afirmat Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene în timpul conferinței de presă de miercuri.

Cu siguranță, marea majoritate a defrișărilor mondiale au loc în afara spațiului european. Totuși, Uniunea Europeană are o responsabilitate: importând bunuri produse în zone defrișate, aceasta ar fi cauzat indirect, în ultimii doisprezece ani, defrișarea a 3.5 milioane de hectare de păduri, potrivit calculelor realizate de WWF.

Fenomenul a fost numit ”defrișare importată”. Externalizarea problemelor de mediu a devenit ceva obișnuit pentru țările dezvoltate. Iar de aici a rezultat necesitatea unei legi care să limiteze importul produselor obținute din terenurile defrișate, care în felul acesta contribuie la încălzirea globală și la diminuarea biodiversității. Cetățenii europeni conștientizează acest lucru: în cadrul unei consultări la nivel european, 81,4% dintr-un milion de persoane chestionate, consideră că această lege ar putea juca un rol important în combaterea defrișărilor.

Un prim pas

Proiectul de lege prevede că vânzarea de produse precum soia, carne de vită, ulei de palmier, cafea, lemn și cacao dar și alte produse derivate va fi interzisă pe teritoriul european, dacă se demonstrează că provin dintr-un spațiu defrișat după 31 decembrie 2020.  

“Este o premieră la nivel mondial cu care putem să ne mândrim”, anunță Pascal Canfin, președinte al departamentului de Mediu din Parlamentul European. “Este pentru prima dată când o entitate politică vrea să interzică comercializarea unor produse care contribuie la defrișarea pădurilor tropicale, cum ar fi cafeaua, cacao, uleiul de palmier sau ciocolata, dacă producătorul nu demonstrează contrariul”.

Samuel Leré, purtătorul de cuvânt al Fundației Nicolas Hulot, precizează: “Ne temem că se vor pune etichete entităților private, iar Comisia a decis în final să fie mai vigilentă. Este un lucru pozitiv, de care era nevoie de ani de zile”.

Verificare din satelit

Comisia Europeană va folosi imaginile transmise de satelitul Copernicus, pentru a se asigura ca cei care importă sunt cinstiți. Atunci când un producător de cacao sau cafea va dori să vândă în Europa, acesta va trebui să demonstreze cu ajutorul unei imagini satelit, că acele produse nu provin din exploatarea unui zone recent defrișate. Se va putea observa, cu o precizie de un kilometru pătrat, dacă acea cultură s-a extins în detrimentul unei păduri din zonă. Dacă este așa, produsul nu va intra pe piața europeană.

Însă proiectul de lege prevede să fie utilizate imagini statelit începând cu decembrie 2020, chiar dacă există imagini satelit încă din 2015. Produsele care provin din suprafețe defrișate între 2015 și 2020 nu ar intra așadar sub incidența legii. “Actuala propunere a Comisiei este data de 31 decembrie 2020, dar putem fi mai abițioși de atât”, insistă Pascal Canfin.

Lista produselor vizate va fi și ea subiect de dezbatere. Deputatul european francez speră să se adauge în listă și arborii de cauciuc: până în 2024, pentru a ține pasul cu consumul mondial, ar fi nevoie de  încă 4 până la 8 milioane de hectare de pădure, spune el.

Samuel Leré, din partea Fundației Nicolas Hulot, merge chiar mai departe: “Lipsește din listă cauciucul, porumbul și tot ceea ce ține de activitățile miniere sau de construcția barajelor, vinovate și ele pentru defrișări. Ceea ce exclude, de fapt, toți actorii privați care îi finanțează pe cei care taie pădurile, în special băncile.”

De la pădure la savană?

Fundația Hulot se teme că țările exportatoare ar putea începe să distrugă și alte suprafețe naturale, nu doar pădurile. “Apelul la vigilență lansat de acest proiect de lege nu se aplică decât pădurilor, nu și altor ecosisteme care ar trebui protejate, cum ar fi savanele sau zonele umede, zone pline de biodiversitate, vitale menținerii climatului”, spune îngrijorat Samuel Leré.

Pentru Pascal Canfin, soluția este modificarea practicilor agricole : “Ar trebui să susținem țările producătoare, în special de pe continentul african unde se produce multă cacao și unde producția de cauciuc și ulei de palmier va crește. Vrem să susținem companiile, actorii economici, țările implicate, să găsească modalități de producție care să excludă defrișarea, astfel încât să poată în continuare să vândă pe piața europeană.”

Eurodeputatul are în vedere și agrosilvicultura: înființarea de culturi agricole printre arborii din pădure, ceea ce ar permite păstrarea unei părți din biodiversitate și coronament.

 

O asimetrie

Ultima, dar nu cea din urmă problemă cu care se confruntă asociațiile este comercializarea cărnii de vită. Ele au propus o clauză oglindă: aplicarea legii europene asupra produselor importate. Dacă în cazul cărnii de vită din Europa, traseul este urmărit de la naștere și până la tăiere, în Brazilia ar trebui să fie la fel. Cu toate acestea, în Brazilia traseul începe să fie urmărit după ce vițelul a crescut și s-a îngrășat, deci abia după câțiva ani de la nașterea animalului.

Însă această clauză oglindă nu este cuprinsă în proiectul de lege prezentat la 17 noiembrie. Purtătorul de cuvânt al Fundației Hulot găsește în acest aspect un defect major. “Problema este că nu se știe ce s-a întâmplat cu animalul înainte de perioada de îngrășare. Vițelul ar fi putut fi crescut pe un teritoriu defrișat, apoi vândut unui importator care nu-l ține pe o suprafață defrișată, iar Uniunea Europeană n-ar avea de unde să știe asta.”

Fundația speră ca guvernul francez va sesiza acest aspect înainte ca legea să fie votată definitiv, anul viitor. În mai 2021, președintele Franței a declarat că este de acord cu introducerea acestei clauze - oglindă în tratatele comerciale.

 

Traducere de Elena Neguș după articolul publicat de rfi.fr