Încălzirea Oceanului Arctic provoacă valuri de frig în Europa (studiu științific)

arctica.png

Arhipelagul Franz Joseph din Marea Barents fotografiat din satelit, 13 iulie 2020
Image source: 
NASA / AFP via France24

Topirea, în urma încălzirii globale, a banchizei de gheață din Oceanul arctic, contribuie în mod direct la răcirea bruscă a vremii și la apariția furtunilor de zăpadă în Europa, așa cum s-a întâmplat în 2018, potrivit unui studiu publicat săptămâna trecută.

Fenomenul, numit de specialiști și ”Bestia Estului”, a paralizat o mare parte din nordul Europei în februarie și martie 2018, provocând pagube majore. Doar în Marea Britanie pierderile au fost de un miliard de euro pe zi.

Potrivit unui studiu publicat joia trecută, în revista Nature Geoscience, aceste furtuni de zăpadă neașteptate sunt consecința directă a temperaturii „anormal de ridicate” din Marea Barents.

60% din suprafața banchizei se topise cu câteva săptămâni înainte de acest fenomen cunoscut ca ”Bestia Estului” în Anglia, „tunul de zăpadă” în Suedia sau fenomenul „Moscova-Paris” în Franța.

Pe măsură ce Arctica se încălzește, mai repede decât restul planetei, vortexul polar – zona de aer rece și presiune scăzută specifică polilor în timpul anotimpurilor reci – este tot mai predispus să se deplaseze spre sud.

„Am constatat că banchiza este într-adevăr un fel de capac peste ocean”, a explicat autorul principal al studiului Hannah Bailey, de la Universitatea din Oulu, Finlanda.

„Și odată cu dispariția acesteia de pe suprafața Arcticii, pe termen lung, mai multă umiditate pătrunde în atmosferă în timpul iernii, ceea ce are un impact direct asupra vremii din sud, provocând aceste episoade extreme de ninsoare”, a adăugat ea.

Cercetătorii au măsurat în timp real izotopii din vaporii de apă din atmosferă în perioada premergătoare episodului din 2018: izotopii din vaporii de apă din zăpada topită fiind diferiți de cei din apa mării, ei au reușit să stabilească exact câtă umiditate în exces a degajat Marea Barents în acea perioadă.

Astfel, aproximativ 140 de gigatone de apă s-au evaporat din mare, sau 88% din umiditatea care a învăluit Europa sub formă de ninsoare, conform calculelor lor.

Studiul a ajuns la concluzia că, dacă tendințele actuale ale încălzirii globale continuă, fără banchiză, Marea Barents va fi sursa principală de umiditate pentru Europa Continentală, provocând ploi abundente sau ninsori care, la rândul lor, vor afecta infrastructura și traficul.

„Acest lucru va afecta și aprovizionarea cu hrană, combustibil și va duce la distrugerea culturilor agricole...”, a avertizat Jeffrey Welker, de la Universitatea din Alaska Anchorage.

„Poate părea contraintuitiv” faptul că Oceanul Arctic, supus încălzirii globale, provoacă mai multe ninsori în Europa, „dar natura este complexă, iar ceea ce se întâmplă în Arctica nu rămâne doar în Arctica”, a remarcat Hannah Bailey.

 

Traducere de Andreea Sefciuchevici, după articolul AFP preluat de France24