Europa Plus: Poluare fără precedent pe tot parcursul râului Tisa

tisa.jpg

Râul Tisa înțesat de deșeuri...
Image source: 
telex.hu

Revista presei Europa Plus:

- Publicația telex.hu din Ungaria publică un amplu reportaj în care atrage atenția asupra nivelului fără precedent de poluare înregistrat pe tot parcursul fluviului Tisza.

- Filiala din Polonia a organizației ecologiste World Wildlife Fund (WWF) îi solicită primului ministru luarea de măsuri urgente pentru salvarea florei și faunei din Marea Baltică, în care așa numitele ”zone moarte” devin din ce în ce mai mari de la an la an.

- O echipă de informaticieni din Slovacia a realizat un robot patruped, asemănător unui cățel, capabil de activități complexe în mediul industrial

- O amplă polemică publică pe tema LGBT+ s-a declanșat în Lituania

Publicația telex.hu din Ungaria publică un amplu reportaj în care atrage atenția asupra nivelului fără precedent de poluare înregistrat pe tot parcursul fluviului Tisza. Datorită deficiențelor de gestionare a deșeurilor, localnicii din toate localitățile riverane aruncă gunoaiele direct în apă sau le abandonează în zona inundabilă, astfel încât în caz de inundații cantități enorme de plastic și alte deșeuri nedegradabile ajung în apă.

În localitatea de frontieră Lazeshchyna de exemplu, mașinile de gunoi nu ajung niciodată iar deșeurile, în special peturile din plastic, sunt aruncate peste tot. La Chorna Tysa nu se respectă niciun fel de reglementări privind reciclarea. ”Le ardem”, răspunde o localnică atunci când este întrebată ce face cu gunoaiele. La Rakhiv localnicii spun că groapa de gunoi de aici, cea mai mare de pe tot parcursul Tisei, și-a atins capacitatea maximă încă de acum 5 ani, iar de atunci nimeni nu a mai luat nicio măsură.

În zona de frontieră româno-ucraineană asociațiile de voluntari s-au mobilizat și au strâns toate gunoaiele aruncate pe malul râului de două ori în ultimele luni, dar de fiecare dată, aproape  imediat, zona s-a umplut din nou de deșeuri. ”Grănicerii sunt atenți doar la traficanții de țigări, cei care aruncă deșeuri în apă nu de ce se teme”, mai comentează publicația citată.

 

Marea Baltică devine treptat o ”mare moartă”

Filiala din Polonia a organizației ecologiste World Wildlife Fund (WWF) îi solicită primului ministru luarea de măsuri urgente pentru salvarea florei și faunei din Marea Baltică, în care așa numitele ”zone moarte” devin din ce în ce mai mari de la an la an.

Extinderea zonelor moarte este determinată de mai mulți factori, explică dr. Iwona Pawliczialaka, cercetător la Stațiunea maritimă Hel, citată de Radio Tok FM. Este vorba mai ales de utilizarea în exces a îngrășămintelor chimice și a deșeurilor de tot felul care ajung în râurile care se varsă în Marea Baltică. În plus, multe râuri au suferit masive lucrări de reamenajare și deviere, astfel încât ele nu mai au cursul natural.

Specialista subliniază că datorită acestor modificări apa nu se mai autopurifică pe cale naturală, astfel încât cantități din ce în ce mai mari de substanțe chimice, mai ales fosfor și azot, ajung în mare. Aici ele fertilizează algele, care înmulțindu-se excesiv  împiedică pătrunderea luminii necesare celorlalte forme de viață marină și determină scăderea concentrației de oxigen din apa mării, explică cercetătoarea.

Ecologiștii de la WWF Polonia îi solicită primului ministru Mateusz Morawiecki să ia măsurile care se impun, în conformitate cu directiva europeană ”Strategia pentru mediul marin” aprobată de Consiliul European și de Parlamentul European.

 

Slovacia: Ce poate face roboțelul Artaban?

Foto: panzarobotics.com

O echipă de informaticieni din Slovacia a realizat un robot patruped, asemănător unui cățel, capabil de activități complexe în mediul industrial, transmite publicația Novy Cas.

Roboțelul a fost botezat ”Artaban” după numele câinelui deghizat în vulpe din filmul ”Fantoma”. ”Este conceput pentru mai multe operațiuni de rutină dar și pentru activități periculoase din domeniul industrial”, spune coordonatorul echipei de la Panza Robotics, Radoslav Balajka, realizatorul prototipului.

Datorită prețului său destul de mare (cca 40 000 de euro) primii clienți vor fi marile companii industriale. Producția de serie ar urma să înceapă anul viitor.

Artaban, care are 60cm lungime, 1 m lungime și cântărește 40 de kg, poate fi folosit pentru monitorizarea spațiilor industriale, detectarea scurgerilor de gaz, disiparea căldurii, scurgeri de combustibil și alte substanțe periculoase, controlul gradului de toxicitate din depozitele de deșeuri, scanarea 3D a imobilelor, monitorizarea instalațiilor de canalizare, a rețelelor electrice, ca ajutor pentru pompieri și polițiști, etc.

 

Lituania: Polemică pe tema LGBT+

O amplă polemică publică pe tema LGBT+ s-a declanșat în Lituania după ce indivizi neidentificați au acoperit cu culorile drapelului național un desen mural de mari dimensiuni dedicat comunității LGBT+, realizat de artiști plastici pe un zid dintr-o zonă circulată a capitalei Vilnius, transmite Radioteleviziunea națională.

”Am văzut acțiunea lor într-o înregistrare video distribuită în comunitatea pe care o reprezint. Cei care ne-au distrus mesajul erau foarte furioși... Îmi aduc aminte de vremea când afișarea drapelului național era un sacrilegiu, de emoțiile pe care le trăiam atunci când, în ciuda interdicțiilor regimului sovietic, vedeam totuși acest steag.

Acum totul a luat o altă întorsătură. Drapelul național a devenit parcă un privilegiu al ultranaționaliștilor conservatori. Această confiscare a simbolului național mi se pare înspăimântătoare. Să folosești drapelul național pentru a discrimina o minoritate mi se pare inacceptabil și periculos”, a declarat potrivit sursei citate Agnė Narušytė, istoric de artă.

Homosexualitatea a fost dezincriminată în Lituania încă din 1993, dar căsătoriile între persoane de același sex sau parteneriatul civil sunt încă interzise. Majoritatea opiniei publice din țară nu susține comunitatea LGBT. Potrivit unui sondaj de opinie publicat în 2015, doar 24% dintre lituanieni ar fi de acord cu legalizarea căsătoriei între persoane de același sex.

 

Au participat la realizarea Reivistei presei Europa Plus:

Julia Brzózka - Polonia

Karolína Bauerová - Slovacia

Karolina Vingytė - Lituania

Szilárd Fekete – Ungaria

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista Presei Europa Plus din 31 martie 2021