Se îndreaptă UE spre zero emisii de CO2?

93bbba39-b4a3-5a42-b130-3921c7a2445e.jpg

acord climat 2020
Compromisul constă în formularea „minim 55%” și împacă pe toată lumea
Image source: 
European Union 2020

La finalul unui summit surprinzător de productiv, liderii UE au găsit în această noapte un acord și pentru obiectivele climatice: acesta fixează reducerea emisiilor de CO2 pâna în 2030 cu minim 55% față de nivelul din 1990. Se îndreaptă UE astfel spre zero emisii pâna în 2050?

Parlamentul European ceruse ca procentul să fie de 60%, dar acest lucru a fost imposibil de pus pe hârtie întrucât în propunerea inițială a Comisiei Europene era specificat 55%. 

Astfel, compromisul găsit a fost formularea „minim 55%”, ceea ce împacă pe toată lumea. 

Reducerile de emisii de CO2 sunt mai ales posibile prin Pactul Verde al UE (Green Deal) care cuprinde o componentă (nespecificată ca atare) de falimente controlate și deci de închidere treaptă a industriei grele, poluantă și ineficientă. 

In schimb, Fondul de Tranziție Justă (în valoare de 17,5 miliarde de euro) va acompania această teoretică tranziție spre „energia verde”, oricare va mai fi aceea într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat.

Pentru moment, atât hidrogenul cât  și lemnul sunt considerate poluante, nemaivorbind de energia nucleară. Polonia s-a bătut să mențină totuși gazul ca energie de tranziție, ceea ce este benefic și pentru România. 

In rest, dacă se face abstracție de toate aceste constrângeri , „statele membre sunt libere să aleagă propria combinație energetică”, se spune în concluziile summitului. 

De remarcat este că vorbim aici despre o cifră netă a emisiilor de CO2 care trebuie redusă, adică nu vor fi tăiate în avans emisiile ce nu au fost încă produse – iată o marjă de manevră care de fapt face ca procentul de 55% să scadă, în practică. 

Fondul de Modernizare (proiecte pentru modernizarea sistemelor energetice)  și sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii au fost punctele de divergență majore între liderii europeni în aceastaa discuție care s-a prelungit întreaga noapte de joi spre vineri. 

Dar liderii UE vor reveni în câteva luni asupra acestor aspecte. Prin urmare țările est europene care au tranziția cea mai dificilă nu și-au spus poate ultimul cuvânt.