M.J: Explicații după ce ministrului Predoiu i se reproșează "inacțiunea"

Decizia Curții Constituționale este  interpretativă, nu prevederea este neconstituțională, prin urmare s-a decis că nu e nevoie de intervenție legislativă. E una din explicațiile date de Ministerul Justiției ca răspuns  la comunicatul Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor în care magistrații atrăgeaua atenția că inactivitatea Executivului și a Legislativului le afectează munca  în lipsa unor proceduri clare.

Iată răspunsul integral al Ministerului Justiției:

În legătură cu afirmațiile din comunicatul de presă al AMASP, care se referă la faptul că ministrul Justiției „a ignorat cu desăvârșire” propunerile Asociației, facem următoarele precizări:

1. AMASP a trimis Ministerului Justiției, în data de 11.07.2020, mai multe propuneri de lege ferenda. Acestea aveau în vedere: Legea pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (Pl-x 121/2020, L313/2020), Codul de procedură penală și Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic.

2. Ministerul Justiției, prin adresa cu nr. 3/54960/24.08.2020, a comunicat AMASP poziția sa față de propunerile de lege ferenda transmise de Asociație, după cum urmează:
a. Legea pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (Pl-x 121/2020, L313/2020)
Cu privire la această propunere legislativă, MJ a subliniat faptul că atât Guvernul României, cât și Consiliul Superior al Magistraturii au avizat negativ propunerea legislativă. La momentul formulării propunerilor, procedura în fața Curții Constituționale era pendinte. De aceea s-a comunicat petentei faptul că „o decizie în legătură cu intervenția legislativă propusă trebuie prorogată pentru a aștepta Decizia Curții Constituționale referitoare la sesizarea de neconstituționalitate anterior menționată.”
Prin Decizia nr.681/2020, Curtea Constituțională a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Guvernul României şi a constatat că Legea pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative este neconstituţională.

b. Codul de procedură penală
Propunerile formulate de AMASP care vizau modificarea Codului de procedură penală au fost motivate prin necesitatea punerii în acord a prevederilor legislației procesual penale cu dispozițiile constituționale așa cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 55/2020 și Decizia nr. 421/2020 ale Curții Constituționale. 

Poziția Ministerului Justiției în ceea ce privește propunerea de a interveni legislativ asupra Codului de procedură penală pentru a pune în acord acest act normativ cu Constituția, așa cum a fost aceasta interpretată de către CCR prin Decizia nr. 55/2020 este următoarea:
Decizia CCR nr. 55/2020 este una interpretativă, prin care instanța de contencios constituțional nu a constatat neconstituționalitatea pură și simplă a prevederilor art. 139 alin. (3) teza finală CPP, ci a stabilit care este singura interpretare care respectă prevederile Constituției, și anume că înregistrările rezultate din efectuarea activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, pot constitui mijloace de probă în temeiul art. 139 alin. (3) teza finală CPP numai în măsura în care Legea nr. 51/1991 (n.n. privind securitatea națională a României) reglementează și o procedură de contestare a legalității acestora similară procedurii stabilite în CPP cat privește celelalte înregistrări vizate de acest cod; sub acest aspect proiectul de lege a reglementat o procedură identică celei prevăzute de CPP și pentru înregistrările vizate de Legea nr. 51/1991. Conform acestei proceduri s-a reglementat atat posibilitatea contestării legalității acestor mijloace de probă, cat și etapa procesuală în care pot fi contestate, respectiv competența de soluționare a contestațiilor. Proiectul de lege, deopotrivă s-a preocupat și de reglementarea situațiilor tranzitorii avand în vedere împrejurarea că cauzele judiciare pot fi în etape procesuale diferite la momentul intrării în vigoare a legii. Cu toate aceste aspecte, proiectul de lege oferă nu doar garanții suficiente în sensul argumentat de CCR, dar și garanții identice cu cele existente în CPP, cu referire la mijloacele de probă – respectiv înregistrările vizate de CPP.

Fiind vorba de o decizie interpretativă, care stabilește unicul înțeles constituțional al prevederilor legale avute în vedere de decizie, s-a apreciat că nu se impune o intervenție legislativă asupra Codului de procedură penală;
Intervenția legislativă pentru a reglementa o procedură de contestare a legalității înregistrărilor rezultate din efectuarea activităților specifice culegerii de informații (ce pot fi folosite ca mijloace de probă în cadrul proceselor penale) care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 ar trebui operată asupra acestei legi - reamintim și faptul că această lege reglementează în art. 14-19 procedura de autorizare a activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, iar în art. 20 procedura de transmitere către organele de urmărire penală a datelor și informațiilor de interes pentru securitatea națională, rezultate din activitățile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, inclusiv transmiterea  convorbirilor și comunicărilor interceptate, respectiv a imaginilor înregistrate în cadrul acestor activități.

c. Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic
Cu privire la propunerile referitoare la acest act normativ, s-a comunicat AMASP:
Faptul „că aceasta nu se circumscrie domeniului de competență al Ministerului Justiției, ci al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Astfel, Ministerul Justiției nu poate avea calitatea de inițiator al unor modificări la Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, dar se poate pronunța punctual în procedura de avizare a unui eventual proiect de act normativ care să modifice această lege, doar în calitate de avizator. Prin urmare, față de obiectul de reglementare a Codului silvic, opinăm că revine Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să analizeze oportunitatea unei intervenții legislative în sensul propus, în calitate de minister cu drept de inițiativă legislativă în domeniul silvic.”
textele propuse vizează exclusiv aspecte de drept penal substanțial, motiv pentru care apreciem „că acestea trebuie analizate în mod coroborat cu Legea pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative”;
recent Parlamentul a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic – Plx 356/2020. Prin această lege sunt modificate inclusiv dispozițiile art. 107 și 109, articole vizate de propunerile AMASP;
„sub rezerva celor menționate anterior, cu titlu preliminar, apreciem că propunerile avansate sunt perfectibile din punctul de vedere al standardelor de calitate a legii și nu pot fi susținute în forma prezentată”.