Procurori: Inacțiunea Legislativului și a Executivului duce la excluderea probelor în dosare penale

Inacțiunea Legislativului și a Executivului duce la excluderea probelor în dosare penale. Semnalul de alarmă este tras de Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, care mai atrage atenția că lipsa procedurilor periclitează dosarele.  În ce fel, explică Alexandra Lăncrăjan de la Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor.

Alexandra Lăncrăjan: Există cel puțin trei decizii ale Curții Constituționale a României care au constatat probleme de constituționalitate doar din lipsa unor proceduri. Acele decizii interpretative, cum ne-a răspuns și Ministerul justiției.

Aceste probleme de constituționalitate puteau să fie soluționate foarte repede dacă se intervenea legislativ cu stabilirea unor proceduri clare.  În cazul mandatelor de siguranță națională procedura de contestare a lor atunci când sunt folosite în procesul penal ca probe. 

În cazul mandatelor de supraveghere tehnică și a datelor financiare când este vorba de terți prin stabilirea unei proceduri prin care terții care nu sunt nici suspecți, nici inculpați, nici persoană vătămată, nici parte civilă pot să conteste aceste măsuri care i-au vizat. 

 

Vă dau un exemplu. În cazul în care se solicită rulajul de cont al unei persoane care are calitate de martor sau care doar a avut o relație comercială cu suspectul sau inculpatul, în momentul actual, nu există o procedură prin care acea persoană să se poată adresa procurorului sau judecătorului să conteste motivul pentru care i-au fost cerute conturile. 

Curtea Constituțională a venit și a spus că lipsa unei proceduri de contestare face ca dispozițiile să fie neconstituționale. Ce s-a întâmplat a fost că nimeni nu a intervenit, deși, dacă se stabilea o procedură clară și pentru mandatele de siguranță națională și pentru situația terților în cazul datelor financiare și a măsurilor de supraveghere tehnică, dispărea această problemă de constituționalitate și nu se mai discuta dacă acele probe sunt sau nu valide, dacă sunt legal administrate sau nu. Și nu se mai punea problema excluderii lor.

Rep: Cum putea ministrul justiției să aducă aceste modificări, astfel încât să fie și el în legalitate? Avea aceste instrumente? Majoritate în Parlament nu aveau...
A.L: Există două soluții prevăzute de lege. Una ar fi cea de legiferare clasică prin propunere legislativă. Cealaltă variantă, care este legală pentru că este prevăzută inclusiv în Constituție, era intervenirea prin ordonanță de urgență dacă se dorea. Era o situație urgentă, care era necesar de a fi rezolvată. S-ar fi putut interveni în acest mod.

Rep: Puteți să îmi spuneți câte dosare sunt afectate?
A.L: În ceea ce privește mandatele de siguranță națională, datele pe care le avem sunt cele publice. Sunt datele care au apărut în presă și cel puțin, de la momentul în care a apărut decizia, au existat știri destul de multe cu privire la problemele ridicate în fața instanțelor de judecată. Putem să presupunem în mod rezonabil că există cauze care sunt în faza de urmărire penală care vor avea aceleași probleme. 

Celelalte privind datele financiare ale terților și măsurile de supraveghere tehnică, este greu de închipuit că se cer asemenea măsuri doar pe cele trei categorii, respectiv suspect, inculpat, parte civilă. Ceea ce presupune că acolo sunt mult mai multe situații în practică și la fiecare nivel de unitate de parchet unde sunt folosite. 

În ceea ce privește măsurile care vizează codul de procedură penală trebuie să înțelegem cu toții că în momentul în care intervine o dispoziție nouă de procedură penală, ea se aplică tuturor dosarelor care sunt în oricare fază a procesului penal. 

Se va aplica și dosarelor care sunt încă la procuror. Se va aplica și dosarelor care sunt în cameră preliminară, în primă instanță sau în calea de atac. Orice dosar care nu este finalizat. 

De aceea spunem că era foarte important să se intervină pentru a clarifica aceste situații, astfel încât cât mai multe cauze care sunt încă în curs de soluționare să poată să fie reglementate, indiferent care va fi decizia magistratului într-o speță concretă. Dar trebuie să avem o procedură clară care pune în acord decizia Curții Constituționale cu dispozițiile art. 139 alin (3) din codul de procedură penală. 

Rep: De la Ministerul justiției nu v-a venit nicio soluție?
A.L: Ministerul justiției ne-a răspuns oficial la propunerile noastre de lege ferenda, considerând că nu sunt nici temeinice și nici oportune și că nu este necesar să modificăm ce spunea asociația că trebuie modificat. În afară de această comunicare oficială nu avem un alt feedback.

Rep: Am mai văzut tot în comunicatul dumneavoastră că făcuse niște modificări, dar care practic nu vă ajutau.
A.L: Există o propunere de modificare ca urmare a deciziei nr. 55 a Curții Constituționale, dar că ceea ce spunem noi este că din punct de vedere juridic acea soluție nu este viabilă, în primul rând pentru că se încearcă modificarea Legi 51/1990 legea privind Serviciul Român de Informații, deși Curtea Constituțională spune în motivare că problema este cu dispoziția codului de procedură penală care permite utilizarea mandatelor de siguranță națională ca probe. 

Pe de altă parte, există o discuție cu privire la judecătorul care este competent să se pronunțe pe o astfel de procedură. Noi spunem că judecătorul competent să se pronunțe pe o contestare a mandatelor de siguranță națională trebuie să fie judecătorul care are competența să le și emită. Pe când în propunerea de modificare legislativă se lasă competența judecătorului care judecă cauza în care au fost folosite, care poate fi un judecător de la judecătorie, de la tribunal, de la curtea de apel, nu un judecător de la Înalta Curte. 

Un alt aspect pe care l am subliniat este faptul că propunerea de modificare legislativă nu acoperă toate ipotezele care sunt în practică. Noi nu discutăm de o punere în acord doar atunci când este vorba de un rechizitoriu. Avem cauze care se soluționează cu acord de recunoaștere a vinovăției. Trebuie să avem o procedură și pentru acelea. 

Avem cauze care se soluționează cu renunțarea la urmărirea penală sau cu clasare. Trebuie să avem o procedură și pentru acele cauze. De asemenea, și în cazul mandatelor de siguranță națională avem mai multe persoane care pot să fie la un moment dat subiect al acestor măsuri de supraveghere. Trebuie să putem să le diferențiem în procesul penal în funcție de dacă sunt părți în procesul penal, dacă sunt terți în procesul penal și pentru fiecare în parte cum se va aplica procedura de contestare. 

Ceea ce subliniem noi este că dispozițiile trebuie puse în acord într-un mod care să acopere întreaga paletă de situații ca peste o anumită perioadă de timp să nu avem iarăși o problemă de constituționalitate sau de nelegalitate. De altfel, propunerea de modificare legislativă a primit și un aviz negativ de la Consiliul legislativ pe aceste chestiuni, pe chestiunea privinde legea care este modificată și pe competența de soluționare a contestațiilor. 

Rep: În comunicat am mai văzut că sunteți gata să le explicați și parlamentarilor nevoia acestor modificări. 
A.L: În comunicat am precizat că vom transmite propunerea de lege ferenda instituțional către persoanele care au inițiativă legislativă. De asemenea, asociația și până acum, pe modificări care vizează autoritățile judiciare și sistemul juridic a avut poziții publice și un dialog constructiv, spun eu, cu toate instituțiile statului care au competențe partajate în această materie.

Rep: Pentru cineva care nu este familiarizat cu dosarele, cu anchetele, puteți să explicați în ce măsură afectează situația asta neclară activitatea procurorilor?
A.L: În momentul în care în dosarele aflate în curs sau în dosarele aflate în fața instanței există aceste probe, să spunem interceptări telefonice făcute în baza mandatelor de siguranță națională. Cât timp eu nu am o procedură stabilită de lege voi avea o problemă de constituționalitate. Dacă am o problemă de constituționalitate voi avea cel puțin o discuție dacă pot folosi sau nu acele probe.

Practica ne spune că acele probe sunt excluse, adică sunt scoase din dosar și nu vor mai fi avute în vedere la soluționarea cauzei. Ele pot să surprindă un aspect extrem de important și există posibilitatea ca scoaterea lor din dosar să ducă la achitare sau la imposibilitatea de trimitere în judecată deoarece nu mai sunt probe suficiente.  

UPDATE: Camera Deputaţilor a adoptat tacit propunerea legislativă care îl are printre iniţiatori şi pe ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu și care prevede că înregistrările ”rezultate din activităţile specifice serviciilor de informaţii” pot fi mijloace de probă în procesul penal, cu condiţia ca prin lege să fie reglementată o procedură clară şi adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalităţii lor, atât a mijlocului de probă, cât şi a procedeului probatoriu prin care au fost obţinute. Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută la Senat, care este Cameră decizională, scrie Hotnews.