Incendiul de la Neamț, anchetat de procurorii Colectiv și Maternitatea Giulești. Ce s-a întâmplat cu cele două dosare? (Retrospectivă)

giulesti.jpg

Incendiul de la Neamț, anchetat de procurorii Colectiv și Maternitatea Giulești.

Ancheta de la Spitalul Județean Neamț este instrumentată de procurorii care s-au ocupat și de alte două incendii care au marcat societatea românească: cel de la Maternitatea Giulești și cel de la Colectiv. Marius Iacob s-a ocupat de dosarul Giulești în timp ce Eduard Mihai Ilie a instrumentat dosarul incendiului din clubul Colectiv.

 

Dosarul Giulești a avut nevoie de 3 ani ca să primească o sentință în primă instanță și de 5 ani ca să primească o decizie definitivă - o decizie care i-a nemulțumit însă pe mulți. 

Principalii răspunzători: asistenta de la ATI care era de gardă în momentul producerii incendiului și un  electrician.
Asta în condițiile în care Curtea de Apel București recunoaștea în motivare  că instituțiile statului au o mare responsabilitate în astfel de cazuri printr-o serie de acțiuni: prin nealocarea resurselor financiare necesare, prin reducerea personalului medical care automat afectează actul medical și nu în ultimul rând din cauza unor reforme ce durează de foarte mult timp și care nu s-au concretizat într-o îmbunătășire semnificativă a situației sistemului medical.

Chiar dacă în motivare se vorbește și despre responsabilitatea managerilor în astfel de cazuri, totuși justiția s-a dovedit blândă și în   ceea ce privește sancționarea acestora.

Și totuși drastică cu executanții: astfel, asistenta Florentina Cârstea a fost condamnată definitiv la doi ani și două luni de inchisoare cu executare în dosarul incendiului în care șase nou-născuți au murit și alți cinci au fost răniți.  La rândul său, electricianul Gigel Oprea a fost condamnat la  doi ani de închisoare cu suspendare, redusă în final la un an,  în timp ce șeful Serviciului Tehnic, Vasile Dima, a primit o pedeapsă de doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare în primă instanță, a decedat însă înainte de sentința finală.

Fostul manager Bogdan Marinescu a fost condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare, judecătorii Curții de Apel Bucuresti dispunând ca el să aibă un termen de încercare de doi ani și șase luni. 

Șeful Secției Neonatologie, medicul Adrian Ioan Toma, a fost achitat pentru neglijență în serviciu, iar Maternitatea Giulești a primit o amendă penală de 400.000 de lei.

Instanța a decis ca victimele si rudele acestora trebuie să primească despagubiri. Astfel, judecătorii i-au obligat, in solidar pe asistenta Florentina Cârstea, electricianul Gigel Oprea și managerul spitalului, medicul Bogdan Marinescu, la plata mai multor sume de bani.

Și Maternitatea Giulești în solidar cu Ministerul Sănătății și Municipiul București, prin primarul general, a fost condamnată la plata mai multor sume de bani. În total, cei implicați ar fi trebuit să achite peste 4 milioane de euro.

De precizat că la patru ani după decizia definitivă din dosarul Maternității Giulești, mai exact în 2019, asistenta  Florentina Cârstea câștiga la CEDO despăgubiri în valoare de 5000 de euro pe motiv că decizia de trimitere în arest preventiv nu a fost justificată de instanță.

Colectiv: Dosarul așteaptă în continuare o decizie finală. Între timp, acuzații sunt (re)aleși primari

În ceea ce privește dosarul Colectiv, la un an de la prima sentință, și de la cinci de la producerea tragediei, procesul  a fost reluat în cel mai pur stil românesc: cu o amânare.
În acest dosar, în primă instanță au fost condamnați fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone era condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
La alegerile locale de anul acesta a fost reales primar, de data asta în Sectorul 5 București.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă - patroana firmei de artificii - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.

Legat de acest proces, Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului de la Colectiv spunea recent la RFI că “unul dintre aspectele care deranjează părțile vătămate este legat și de modul în care a fost calculat cuantumul despăgubirilor, pentru că sunt foarte multe lucruri neclare acolo și chiar injuste”.
Și in acest dosar , decizia primei instanțe a fost atacată cu apel de cei condamnați, dar şi de procurori.

În motivare, judecătorul de la Tribunalul Bucureşti arăta că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu provine din lipsa unei educaţii juridice, ci din lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar, de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv, "denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect" faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.