Proiectele de modificare a Legilor Justiției, în dezbatere publică până în 31 martie 2021. Dispare Secția Specială

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat miercuri seară punerea în dezbatere publică, până în 31 martie 2021, a propunerilor de modificare a celor trei legi ale Justiţiei.

Printre modificările propuse în proiectul de act normativ se numără: desfiinţarea Secţiei Speciale, creșterea mandatelor la conducerea parchetelor de la 3 la 4 ani, schimbarea modului de alegere a membrilor CSM și schimbarea modului de lucru, reducerea pragului de vechime pentru procuroriii de rang înalt de la 15 la 12 ani, eliminarea restricției președintelui de a refuza propunerile venite de la MJ, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților, suspendată acum.

O altă prevedere este ca procurorul revocat din funcţia de conducere de rang înalt să poată ataca în instanţa de contencios decretul preşedintelui României de revocare din funcţie.

„Am discutat cu foarte mulți magistrați nemulțumiți de propriile legi după modificările din 2017 și 2018. Primesc săptămânal memorii care strigă după dreptate, grefierii și profesiile juridice transmit de asemenea același tip de semnale care toate înseamnă un singur, puternic mesaj. Cumva trebuie să ne regăsim un drum mult mai limpede. În multe locuri trebuie să o luăm de la capăt. Noi la MJ nu pretindem că deținem adevăruri absolute și soluții panaceu. Noi propunem însă o viziune prin aceste legi și invităm la o dezbatere serioasă, metodică, calmă, atît cât e cazul de îmdelungată, până vom ajunge la un acord asupra tuturor problemelor esențiale. De aceea am prevăzut un termen de dezbatere care se întinde pe câteva luni, până la 31 martie 2021”, a declarat Cătălin Predoiu într-o conferință de presă.

Cătălin Predoiu, despre statutul magistraților

"Am aliniat mai bine așa zisul principiu al “separării carierelor” între judecători și procurori la Constituția țării. Consiliul Superior al Magistraturii este un organism unic, cu atribuții omogene și unitare, având exclusiv rolul constituțional de a garanta independența justiției, cele două secții ale acestui organism având rolul de instanțe de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Fără îndoială, cele două cariere prezintă particularități și proiectul le observă, reflectându-le echilibrat în atribuțiile Plenului și ale celor două secții. 
Am asigurat receptarea, în plan legislativ, a recomandărilor organismelor europene, instituite printr-o serie de documente (avize, Rapoarte, recomandări etc.), precum: Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneția), Mecanismul de cooperare și de verificare - MCV (2017, 2018, 2019), Grupul Statelor împotriva Corupției – GRECO (2018, 2019), la care se adaugă jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 3594/19 din 5 mai 2020).Am asigurat implementarea la nivel legislativ a deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale a României (Decizia nr. 121/2020, privind necesitatea reglementării prin lege organică a aspectelor esențiale privind admiterea în magistratură, inclusiv cele privind examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari; Decizia nr. 454/2020, cu referire la condițiile transferării judecătorilor; Decizia nr. 588/2017 cu referire la condițiile încetării detașării magistraților înainte de termenul pentru care s-a dispus detașarea)."

Despre organizarea judiciară

"Soluțiile legislative preconizate pot fi rezumate, după cum urmează: a) desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, context în care proiectul reglementează modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete, situația personalului structurii, alte dispoziții tranzitorii, regimul juridic al diverselor acte procesuale/procedurale efectuate în procedură etc.; b) reglementarea detaliată a motivelor de revocare, precum și procedura de revocare a procurorilor numiți în cadrul DNA și DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția (opinia 924/2018) și deciziile CCR (Decizia nr. 33/2018); c) modul de exercitare a atribuțiilor manageriale în cadrul structurii de conducere a Parchetelor este reglementat prin lege, în raport cu exigențele CCR (Decizia nr. 345/2006); d) abandonarea soluției legislative introduse prin Legea nr. 207/2018, cât privește compunerea completelor de judecată în Apel cu un număr de 3 judecători și revenirea la formula inițială (2 judecători), având în vedere ineficiența normei în vigoare din perspectiva asigurării calității procesului de deliberare, dar și în raport de volumul mare de activitate al instanțelor de judecată, prin raportare la numărul de judecători și la personalul auxiliar de specialitate; e) limitarea posibilității infirmării soluției procurorului de către procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate; f) procedură detaliată de numire în funcție în cadrul DIICOT/DNA, uniformizând regulile de recrutare/selecție a procurorilor din cele două direcții, din perspectiva condițiilor de numire (pregătire profesională, reputație, absența sancțiunilor disciplinare în ultimii 3 ani, o vechime de cel puțin 7 ani în funcția de procuror/judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat potrivit legii prezente și a regulamentului aprobat prin Ordin al Procurorului General al PICCJ, concursul fiind organizat de DIICOT, respectiv DNA, acesta constând într-un interviu ce urmează a fi transmis în direct prin mijloace de comunicare electronică);

Despre Consiliul Superior al Magistraturii

"Proiectul de lege urmărește: Reafirmarea rolului constituțional al CSM, acela de garant al independenței justiției, context în care au fost redate Plenului CSM o serie de atribuții, amputate prin modificări legislative aferente anului 2018 (Legea nr. 234/2018). Conform proiectului, aspectele generale și comune ale carierei magistraților și organizarea instanțelor și parchetelor sunt date în competența Plenului (Cap. IV, Secția a 2-a, art. 33 - art. 37); Reformarea sistemului de alegere a membrilor judecători și procurori ai CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin, în care membrii respectivi sunt aleși de toți judecătorii, respectiv de toți procurorii, la nivel național, iar nu doar prin votul magistraților din cadrul instanțelor sau parchetelor pentru care se depune candidatura, cum prevede legislația în vigoare, modificarea urmărind creșterea gradului de reprezentativitate al membrilor CSM în raport cu întregul corp al magistraților; Extinderea sferei titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraților prin revenirea la sistemul existent anterior modificării legislației operate în anul 2018, ministrul justiției, procurorul general al PICCJ, respectiv președintele ICCJ redevenind titulari ai acțiunii disciplinare, diferențiat, în funcție de categoria de magistrat în discuție, modificarea fiind în consonanță cu principiul echilibrului puterilor în stat care asigură, în fapt, principiul separației puterilor în stat, cu precizarea că normele similare anterioare modificării din 2018 au fost validate de către CCR (2011); Rolul de instanță de judecată în materie disciplinară nu este afectat, acesta rămânând în competența secțiilor CSM, conform Constituției. Revizuirea normelor privind asigurarea conducerii Inspecției Judiciare, în raport cu modificările operate prin OUG nr. 77/2018 și observații/recomandări din cadrul MCV (2018, 2019),