Când și cum va fi desfințată Secția Specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (Interviu cu un fost membru CSM)

Avocatul general al Curţii de Justiţie a UE (CJUE) a transmis că înfiinţarea în România a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este contrară dreptului Uniunii. Oficialul aduce în discuție pericole la adresa independenței justiției românești precum „influența politică” și „presiunile exterioare asupra puterii judecătoreşti”. Avocatul a transmis acest punct de vedere Curţii de Justiţie a UE, care urmează să delibereze în această cauză și să pronunțe ulterior o decizie privind această secție înființată în timpul precedentei guvernări și criticată ulterior vehement de magistrați. La RFI, judecătorul Horațius Dumbravă, fost membru al CSM, explică faptul că, prin această poziție, avocatul general al Curţii de Justiţie a UE contrazice practic o decizie importantă a CCR din anul 2018. Atunci, CCR decidea că înființarea SIJ este constituțională. În aceste condiții, Horațius Dumbravă spune că ministrul Justiției care va lua în calcul desființarea acestei secții va fi pus într-o poziție extrem de delicată.

SIJ, un pericol pentru independența sistemului judiciar

Horațiu Dumbravă: (n.r. Secția Specială) Practic dublează inspecția judiciară. E anormal să existe două mecanisme de cercetare a unor magistrați care se presupune că au greșit, pe de o parte. Pe de altă parte, să ne amintim că au dosar penal deschis împotriva doamnei Kovesi de către Secția specială. Acele chestiuni procedurale puse în practică de către procurorul care instrumenta la acea vreme cauza a adus aminte de practicile considerate ca fiind abuzive pe care le-a avut chiar Direcția Națională Anticorupție sub conducerea doamnei Kovesi. Dacă e să luăm aceste semnale, care, de altfel, au fost făcute publice, evident că secția (n.r. SIJ) s-a constituit într-un pericol pentru independența sistemului judiciar.

Reporter: Ministrul justiției Cătălin Predoiu, declara recent că urmează o „reparare” a legilor justiției după modificarea acestor legi în timpul precedentei guvernări. Considerați că reformarea sau poate chiar eliminarea acestei secții speciale se va număra sau ar trebui să se numere printre priorități?

H.D: E oarecum complicat pentru că printr-o decizie, Curtea Constituțională în 2018 a spus că constituirea acestei secții este constituțională. În acest context Curtea Constituțională a venit și a spus că rapoartele mecanismului de cooperare și verificare nu pot fi luate în considerare pentru că ele nu fac parte din ansamblul constituțional românesc, lucru pe care avocatul general îl contrazice oarecum. Acesta spune că decizia prin care s-a instituit mecanismul este obligatorie. De aici încolo mecanismul acesta instituit prin secția specială este mai mult decât discutabil. Argumentele Comisiei Europene, ca și ale avocatului general, pentru că avocatul general spune cu subiect și predicat, foarte clar că existența acestei secții aduce atingere intereselor Uniunii, atât timp cât nu este însoțită de garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și compunerii sale.

Procedural, eliminarea SIJ nu e dificilă

Rep: Cât de grea va fi desființarea acestei secții, presupunând că se va dori să se meargă pe această variantă?

H.D: Eu spun că va fi o prioritate pentru oricine va prelua puterea politică sau va fi în Parlament.

Rep: Dar procedural, având în vedere și această decizie a Curții Constituționale pe care o invocați mai devreme, credeți că va fi dificil sau ar fi dificil de desființat?

H.D: Vă mulțumesc pentru întrebare. Este foarte pertinentă. Am spus că domnul Predoiu s-a aflat și se află într-o poziție dificilă, dar procedura în sine nu este dificilă. O reglementare legală poate fi din nou reglementată, abrogată. Este iarăși o procedură constituțională. Ca tehnică nu e dificil. Este dificilă poziția în care se află Ministrul justiției în acest moment.

Rep: De ce spuneți asta?

H.D: Pentru că există această decizie a Curții Constituționale. Și probabil Parlamentul va ține cont de decizia Curții Constituționale. Știți foarte bine că actualul Parlament este cel care a modificat legea și am puține indicii să cred că va reveni asupra modificărilor făcute în anul 2018.

Rep: Așadar, trebuie, cel mai probabil, să așteptăm alegerile parlamentare pentru a vedea configurația noului parlament și probabil, să așteptăm și decizia finală a Curții de Justiție a Uniunii Europene și abia apoi să vorbim despre reformarea sau desființarea acestei secții?

H.D: Nu știu momentul politic pe care îl vor alege politicienii. Ei sunt responsabili cu așa ceva. Dar, presiunile vor fi din ce în ce mai mari. Cine a crezut anul trecut că o dată cu alegerea noului Parlament European și o dată cu numirea noii Comisii Europene statul de drept nu va mai reprezenta o prioritate pentru Parlamentul European și pentru Comisia Europeană s-a înșelat amarnic. Eu aici văd presiunile din partea instituțiilor Uniunii Europene. În aceste zile se va publica raportul privind statul de drept în statele Uniunii Europene. Mă aștept ca această problemă, dar și alte probleme, cum este cea a inspecției judiciare, cum e legislația adoptată prin ordonanțe de urgență în ceea ce privește România, să fie invocate în raportul privind statul de drept. Să nu uităm că mai avem și raportul privind mecanismul de cooperare și verificare la care nu cred că în curând Comisia Europeană va renunța. Iată presiuni în fața cărora trebuie să facă față orice decident politic. Asta se adaugă, așa cum vă spuneam anterior, așteptării marii mase a judecătorilor și procurorilor, care văd această secție ca un pericol real pentru independență, lucru pe care l-au exprimat de altfel în pozițiile transmise Ministerului justiției.

Judecătorul Horațius Dumbravă, fost membru al CSM, despre desființarea SIJ