Colectiv, judecarea apelului: Victimele așteaptă clarificări privind despăgubirile

Procesul în dosarul Colectiv a început la aproape un an de la decizia dată în primă instanță și la 5 ani de la producerea tragediei. Apelul a început cu o amânare, magistrații stabilind ca termen data de 30 septembrie.

În acest dosar, în primă instanță au fost condamnați fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă - patroana firmei de artificii - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Șefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie a primit 8 ani de închisoare, alte două angajate din primărie primind 7 respectiv 3 ani de închisoare cu suspendare.

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Ce așteptări au însă victimele de la acest proces? l-am întrebat pe  Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului de la Colectiv.

Este dreptul tuturor părților să conteste anumite lucruri care au fost mai puțin aprofundate de către instanța de la Tribunalul București. Și sunt câteva lucruri care trebuie lămurite mai în detaliu. Unul dintre aspectele care deranjează părțile vătămate este legat și de modul în care a fost calculat cuantumul despăgubirilor, pentru că sunt foarte multe lucruri neclare acolo și aș putea să spun, chiar injuste”.

Așteptările sunt de a se lămuri acest dosar cât mai repede, mai spune Mihai Grecea.

Așadar, procesul trebuie să-și urmeze cursul firesc și să facă dreptate. Un alt dosar Colectiv cu miză însă trenează la Parchetul General, dosar care ar trebui să schimbe ceva în societate, mai explică Mihai Grecea.

Este dosarul care anchetează ce s-a întâmplat de la ușa clubului până la poarta cimitirului sau până la ușa apartamentului pentru cei care au scăpat cu viață. Din tragedie. Și anume, felul în care autpritățile române și sistemul medical au reușit sau mai bine zis nu au reușit să intervină după tragedie...

Acela e un dosar cu o miză foarte mare pentru societatea noastră. Mulți dintre oamenii care sunt învinuiți de către noi, părțile vătămate și de către părinții celor care au pierit după tragedie, oamenii aceia care poartă vinovății, din punctul nostru de vedere, rămâne ca justiția să lămurească lucrurile astea, acei oameni trebuie să răspundă și sunt astăzi în funcții publice, sunt oameni care ne normează viața chiar și în aceste vremuri foarte complicate. Eu am așteptări foarte mari de la această a doua parte a procesului, care iată, e tărăgănată de 5 ani de zile.”

În ceea ce privește primul dosar Colectiv, decizia primei instanțe a fost atacată cu apel de cei condamnați, dar şi de procurori.
În motivare, judecătorul de la Tribunalul Bucureşti arăta că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.
Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar, de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv, "denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect" faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.