EXCLUSIV RFI: DNA răspunde criticilor Declic: Deciziile CCR și modificarea legilor justiției îngreunează munca procurorilor

dna_sigla.jpg

Image source: 
Ministerul justitiei

Societatea civilă solicită Direcției Naționale Anticorupție să reia lupta împotriva corupției la nivel înalt. ONG-ul Declic, care „militează pentru o societate mai dreaptă”, a formulat o petiție în mediul online care a adunat până acum aproximativ 19.000 de semnături. Ea este adresată procurorului-șef al DNA, Crin Bologa, președintelui Klaus Iohannis și ministrului Justiției, Cătălin Predoiu. Prin acest demers, membrii Declic atrag atenția că activitatea DNA a scăzut simțitor în ultimii doi ani, când „marile dosare de corupție par a fi inexistente”. La RFI, purtătoarea de cuvânt a Direcției Naționale Anticorupție, Livia Săplăcan, recunoaște că activitatea DNA a fost afectată în mod special de modificarea legilor justiției din timpul precedentei guvernări. Reprezentanta DNA mai spune că instituția a ținut legătura în această perioadă cu Ministerul Justiției, care a anunțat un proces de „reparare” a legilor modificate în precedenta guvernare PSD-ALDE.

Declic: Am ieșit în stradă pentru a apăra justiția, iar justiția uită de marii corupți

Declic se arată îngrijorat de faptul că „o instituție cu procurori de elită se ocupă de anchetarea unor fapte mărunte, în timp ce pe marii corupți nu îi mai deranjează nimeni. Ne vine greu să credem că, dintr-o dată, au dispărut corupții de la cel mai înalt nivel. Pentru investigarea marilor fapte de corupție am ieșit în stradă luni întregi, apărând independența justiției„.

Astfel, Declic solicită conducerii Direcției Naționale Anticorupție să repornească lupta împotriva marilor corupți și să își continue activitatea din perioada 2013-2018. „Atunci, DNA a trimis în judecată 68 demnitari. Dintre aceștia, 37 au fost condamnați definitiv: 9 miniștri și foști miniștri, 21 de deputați, 6 senatori și 1 membru al Parlamentului European”, amintește ONG-ul.

Declic mai afirmă că „la polul opus, în ultimii 2 ani, marile dosare de corupție par a fi inexistente. Mai mult, de la preluarea mandatului de șef DNA de către Crin Bologa, au ieșit în evidență doar dosare mărunte, precum șpăgi în pizza și alte alimente, care ar fi mai degrabă de competența parchetelor locale„.

Noi am ieșit în stradă tocmai pentru a apăra independența justiției, iar acum justiția se face că uită de marii corupți. Dintr-o dată, cazurile de mare corupție au dispărut din atenția procurorilor. De aceea, președintele Klaus Iohannis și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, cei care au numit noul șef al DNA, trebuie să ceară o analiză a activității parchetului și rezultate eficiente în lupta împotriva marilor corupți, conchid membrii Declic.

Deciziile CCR și modificarea legilor justiției au îngreunat lupta împotriva corupției

Livia Săplăcan: Lupta anticorupție nu s-a oprit. DNA lucrează în limita legilor. Dacă legile se modifică, atunci, poate că la nivel de percepție există și această apreciere că activitatea anticorupție are de suferit. Vă amintesc că a fost o serie de decizii ale Curții Constituționale, au fost modificate legile justiției, astfel încât lupta împotriva corupției a fost îngreunată. Modul în care procurorii anticorupție pot accede în DNA a devenit tot mai dificil. Este și o problemă de personal. DNA lucrează acum cam cu 70% din procurorii care sunt în schemă. De asemenea, legislația, instrumentele pe care le au la îndemână procurorii DNA s-au tocit. Nu mai au acele puteri pe care le aveau. Mă refer strict la infracțiunea de abuz în serviciu. Este o discuție tehnică, dar, marja de manevră, ca să spun grosso modo, s-a îngustat. Infracțiuni care acum câțiva ani erau deferite justiție, persoanele care săvârșeau acete infracțiuni, acum, din perspectivă legală, nu mai este posibil.

Reporter: Susțineți practic că, în urma modificărilor aduse legilor justiției în precedenta guvernare PSD, activitatea DNA a fost îngreunată?

L.S: Fără să fac niciun fel de apreciere asupra perspectivei politice... V-am dat un exemplu concret. Limita de accedere în DNA a fost majorată. Acum e nevoie de 10 ani pentru ca un procuror să poată să vină la DNA. În legea inițială limita era de 6 ani. Ăsta este un exemplu. V-am spus că există și chestiuni tehnice despre care putem să discutăm...

Rep: După cum aminteau cei de la Declic, DNA a trimis în judecată 68 de demnitari în această perioadă la care se face referire în textul petiției, 2013 – 2018. 37 dintre aceștia au fost condamnați. În ultimii doi ani marile dosare de corupție para fi inexistente. Aș vrea să insist și să îmi oferiți o explicație pentru această situație...

L.S: V-am spus, DNA face dosare potrivit legii. Dacă primesc o sesizare cu o faptă de corupție care este în competența DNA, dar pe care poate opinia publică nu o consideră mare corupție, noi suntem obligați să o intrumentăm, să o clarificăm. Au fost directori de instituții. Nu am cifrele în față, dar au fost numeroase cazuri. Au fost oameni de afaceri, șefi de poliție, au fost dosare cu prejudicii mari.

Rep: Dar demnitari au fost în ultimii doi ani?

L.S: Numai o clipă, vă rog. M-ați întrebat și de comunicare, dacă suntem mai reținuți. Într-adevăr, aici e foarte important de discutat. După cum bine știți, începând cu 2019, a fost modificat ghidul de comunicare al mass-media cu sistemul judiciar. Din acel moment, din septembrie 2019, restricțiile de comunicare sunt mult mai severe. Mă refer la parchete.

Rep: Acesta este un lucru bun?

L.S: Eu nu știu dacă e un lucru bun. Dumneavoastră apreciați. Opinia publică apreciază: eu vă dau un exemplu concret. Avem un dosar în care a fost trimis în judecată un funcționar carea  luat mită și un om de afaceri carea  dat mită. Eu când voi anunța opinia publică despre ce s-a întâmplat, care este deznodămâtul anchetei, voi avea voie să dau numele funcționarului public, dar nu voi avea voie să dau numele omului de afaceri care a dat respectiva mită.

Rep: Ministrul justiției Cătălin Predoiu a spus că pregătește un pachet de legi. S-a vorbit despre repararea legilor justiției. Cum vedeți lucrurile în contextul în care, din nou, vor reveni în atenție legile justiției?

L.S: Reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție, atunci când au fost solicitați, au trimis propuneri, au făcut aprecieri, au exprimat opinii în ce fel să se ajusteze lucrurile, astfel încât activitatea să se desfășoare la cele mai înalte standarde.

Rep: Așadar, DNA a ținut legătura cu Ministerul justiției pentru că această repararea a legilor justiției să se facă în urma unei analize atente, în urma luării în seamă a tuturor pozițiilor, inclusiv a celor venite de la DNA?

L.S: Este firesc ca opiniile să se ceară din partea celor care aplică legea. Au fost discuții. De exemplu în legea achizițiilor publice s-a discutat să se introducă un sistem prin care încălcările acestor achiziții să poată fi considerate infracțiuni, nu numai contravenții.

Rep: Bănuiesc că și redefinirea abuzului în serviciu ar fi o chestiune importantă pentru DNA. Probabil că s-a aflat printre aceste propuneri?

L.S: Aici avem de-a face cu o decizie a Curții Constituționale. Nu știu ce să vă spun în acest sens.

Ascultă:

Purtătoarea de cuvânt a Direcției Naționale Anticorupție, Livia Săplăcan, despre activitatea DNA