Proces împotriva unor atentatori extremişti în Germania

proces.jpg

Afiş electoral xenofob al partidului, Alternativa pentru Germania (AfD)

În ultimii ani, în Germania au fost comise  mai multe atentate îndreptate contra unor străini şi politicieni. În mai toate aceste atentate cu tentă xenofobă şi ultra-naţionalistă au fost implicate persoane care acţionau în cadrul unor organizaţii de extremă dreapta. Anul trecut, în iunie, a fost împuşcat politicianul creştin-democrat, Walter Lübcke. Procesul ucigaşului acestuia şi a unui complice a început şi se va încheia, probabil, abia la sfîrşitul anului în curs.

La Frankfurt pe Main a început procesul împotriva ucigaşilor preşedintelui guvernamental, creştin-democratul Walter Lübcke din Kassel, oraş situat în land-ul federal Hesa. Lübcke a fost împuşcat anul trecut pe terasa locuinţei sale de către extremistul de dreapta, Stephan Ernst. Coinculpat mai este încă un extremist, Markus H., acuzat de complicitate.

Lübcke intrase în vizorul unor extremişti după ce, în 2015, s-a pronunţat pentru o politică umană în ceea ce priveşte atitudinea faţă de refugiaţi. În declaraţiile sale, Lübcke a susţinut măsurile cancelarei Angela Merkel care a permis intrarea în Germania a refugiaţilor care se aflau în Ungaria şi Austria. În cadrul unei adunări, el a spus că cine trăieşte în Germania trebuie să se şi lupte pentru valorile acestei ţări: „Cine nu împărtăşeşte aceste valori, poate părăsi oricînd această ţară”.

Procuratura susţine că asasinul şi-ar fi pregătit cu minuţiozitate fapta. Complicele lui Ernst i-a facilitat acestuia achiziţionarea ilegală a armei.

Mass-media germană a aflat că Stephan Ernst a fost  o figură cunoscută în cercurile extremiste de dreapta. În 1993, la vîrsta de 20 de ani, Stephan Ernst a confecţionat o bombă artizanală şi a atacat o tabără din Hesa, destinată cazării unor azilanţi. Bomba nu a explodat. Atunci, Stephan Ernst a fost condamnat la închisoare. După ce fusese eliberat din detenţie, el a activat în cadrul altor organizaţii extremiste de dreapta şi a fost implicat în cîteva acţiuni violente cu tentă xenofobă şi rasistă.

Astfel, în anul 2009 a mai fost condamnat pentru conturbarea liniştei publice. Participase împreună cu circa 400 de naţionalişti autonomi la atacarea unui miting al sindicatelor.

Din cauza actualelor măsuri sanitare, procesul se va prelungi pe o perioadă mai lungă. Tribunalul se va întruni în peste 30 de şedinţe.

Totodată, procesul are o dimensiune politică specială. În urmă cu doi ani s-a încheiat un proces similar, intentat unei femei care împreună cu doi bărbaţi a comis o serie de atentate xenofob rasiste. Cei doi bărbaţi împreună cu femeia condamnată au activat în cadrul unei organizaţii teroriste de dreapta, intitulată Subterana Naţional-Socialistă (NSU). Bărbaţii s-au sinucis, scăpînd astfel de arestare şi condamnare.

Anul acesta a mai avut loc un atentat rasist, comis în februarie de către un extremist de dreapta la Hanau, situat tot în land-ul vest-german Hesa. Atentatul s-a soldat cu zece victime. Şi acest asasin, Tobias R., a reuşit să se sinucidă, scăpînd  de arestare. Despre Tobias R. s-a aflat că împărtăşea idei conspiraţioniste şi rasiste, similare mişcării Q-Anon care are tot mai mulţi adepţi în Germania.

Această mişcare rasist-conspiraţionistă şi anti-semită a apărut iniţial în Statele Unite, acţionînd doar în spaţiul virtual. Între  timp s-a extins şi în spaţiul analog. Adepţi ai mişcării Q-Anon au fost prezenţi în Germania la demonstraţiile contra măsurilor de îngrădire a corona-virusului.

Cel puţin două asemenea grupuri virtuale, închise, au găsit şi susţinători de limbă română. Grupurile intitulate, Q-Anon-Ro şi Q-Anon Romania există de cîteva luni. Unul dintre ele susţine în stil conspiraţionist, că „încurajează trezirea oamenilor la realitatea greu de tolerat”.

Despre Tobias R. s-a mai aflat că a participat la antrenamente para-militare, organizate de un grup naţionalist din Slovacia.

Astfel de tabere para-militare unde participanţii sînt instruiţi în diferite tehnici de luptă au apărut în ultimii ani şi în alte ţări est-europene.

Miniştri de interne ai land-urilor federale s-au întrunit miercuri seara pentru a discuta în următoarele două zile problema terorismului de dreapta, care devine o ameninţare reală în Germania.

Proces împotriva unor atentatori extremişti în Germania